22 decembrie 2024

Româna pentru toți

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti mai deştept decât un copil de clasa a V-a?” –, era de ales între trei...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

A(na)gramate

De-asta-s atâţia anagramaţi în ţara asta... Oriunde găsesc un loc şi un prilej de a-mi vărsa oful despre măsura ministerului de profil de a scoate limba română din programa liceelor pedagogice, mă aleg cu reacţii pe măsură: „Nu cred!”, „Imposibil!”, „Faceţi glume proaste...”, „Se mai poate numi învăţător sau educatoare...

Văz şi auz

MEDICUL CARDIOLOG MARIN SORESCU. Primim pe net cheia prevenirii unui atac de cord: „Dacă aveţi dureri în piept, cu extindere în braţ şi maxilar, în 10 secunde vă veţi pierde cunoştinţa. Acţionaţi însă imediat astfel: inspiraţi profund şi provocaţi-vă o tuse prelungită, repetată la fiecare 2 secunde, fără întrerupere”....

Excelenţă filologică băcăuană

O noutate binefăcătoare Legea Educaţiei (1/2011) a adus suficiente noutăţi pentru a-şi merita statutul de reformator complex al învăţământului de toate gradele. În mediul academic circulă un termen derivat de la calitatea de a fi... îndemânatic: abilitare. Puţină biografie lexicală Deşi originea e latină (habilis,-e „uşor de mânuit”, „care se adaptează bine”;...

Despre râsul… lumii de la noi

Măcar o zi pe an De ceva vreme suntem înştiinţaţi că prima duminică din luna mai a fost declarată Ziua Mondială a Râsului. De ce în ultima zi a săptămânii e uşor de înţeles: zilele de lucru sunt - cum altfel? - serioase, sobre, în logica obişnuinţelor de secole ale...

Văz şi auz

CORUL CATEDRALEI PATRIARHALE DĂ TONUL. Nu pentru că era de faţă Prea Fericitul Daniel, ci pentru că aşa e corect, coriştii au rostit – de fiecare dată şi toţi – „mormânturi” şi nu „morminte”, în troparul Învierii. Doar prepoziţia a doua din „cu moartea pre moarte călcând” nu a...

Din nou despre limba română, între prieteni şi duşmani

Post-text Interviul pe care Cristian Pătrăşconiu i l-a luat jurnalistului lingvistic, universitarului şi poetului Marcel Tolcea are şi alte elemente de interes, pe care e păcat să nu le facem cunoscute. Neliniştile limbii Părerea că „prietenii limbii române sunt scriitorii şi cititorii lor” (de ex., Şerban Foarţă şi Mircea Cărtărescu) îmi...

Limba română, între prieteni şi duşmani

Pre-text În valurile de interviuri pe care le publică presa românească, majoritatea covârşitoare au ca subiect creaţia literară. (Vorbesc, desigur, despre convorbirile pe teme culturale.) Dialogul cu un lingvist este un caz la câţiva ani, iar aducerea în prim-plan a unui jurnalist din această categorie e o raritate absolută. Iată...

Văz şi auz

UN PREMIU ŞI DE LA NOI. Ofelia Popii, intervievată (de Pompilius Onofrei) după nominalizarea la Premiile Gopo, a folosit de câteva ori sintagma „ceva de genul ăsta”, în condiţiile în care tot mai des auzim „ceva de genul”. Asta da actorie! CU… MINTEA DE LA NOI. Există la RRC o...

Aproape complet, despre… complet

Recurs la etimologie Se impune să mergem către verbul din limba latină compleo, -ere, -plevi, -pletum „a umple”, de unde forma ultimă (participiul) a generat adjectivul completus, -a, -um. O întâlnim astfel la Nicolae Bălcescu, în Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul (1878). Sensuri Multă vreme a trăit ca adjectiv (şi adverb),...

A (o) pune de mămăligă

De la plus, la minus Într-o vreme când în satele din România pâinea era o raritate absolută, s-a construit expresia în varianta ei pozitivă şi mutată ca atare în literatură: „Ia grăbeşte, Irino, de fă focul şi pune de mămăligă” (Paul Bujor). Ar fi trebuit să mai treacă ceva vreme...

O tristă amintire

„Evenimentul” şcolăresc al anului trecut În februarie 2018 a avut loc simularea examenului de bacalaureat, o bine-venită cale de a-i obişnui pe adolescenţi cu rigorile acestui sistem de evaluare. Pentru prima oară însă, după ani buni, proba de limba şi literatura română nu mai cuprindea cerinţe din domeniul lingvisticii, ci...

Un prieten, peste timp, al limbii şi culturii române – Yin Yuguo

Din îndepărtata Eladă, ţara muzelor... Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii a difuzat pe 3 mart. a.c., pe R.R.C., o dramatizare parcă anume pentru a ne aminti de tot mai dragul nostru pământean – „Daphne, fata negustorului cea isteaţă”, de Maurice Baring. Pornit peste mări şi ţări, tatăl tinerei i-a promis...

Atenţie la vise!

Fără ghicitoare... Se înţelege că nu ne arătăm interesaţi de înţelesurile ascunse ale imaginilor care ne însoţesc somnul, ci de comportamentul încă nefixat al pluralului unui substantiv deosebit de comun. Aşadar, vise sau visuri? Să deschidem cartea Nu ne ducem foarte departe în timp şi consultăm prima ediţie a DOOM-ului, cea din...

Despre limba maternă

De două decenii Ziua de 21 februarie a fost proclamată de Conferinţa Generală a UNESCO, în noiembrie 1999, drept Ziua Internaţională a Limbii Materne. După un deceniu, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie menită „să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”. Limba maternă este...