22 decembrie 2024

Româna pentru toți

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti mai deştept decât un copil de clasa a V-a?” –, era de ales între trei...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

„Deşteptarea”, în zorii presei româneşti

Vremuri noi, presă nouă Nu se aşezaseră bine noile elemente de structură politico-socială din ultima decadă a lui decembrie 1989, că au şi apărut publicaţiile unei lumi radical schimbate. Practic, „în primele luni ale lui 1990, asistăm la o explozie de apariţii în spaţiul gazetăresc” (Ion Cristoiu, prefaţă la „Panorama...

Baricada manolesciană

Principiul consecvenţei Cei ce-l ascultă pe Nicolae Manolescu - şi nu sunt puţini - vorbind despre realitatea culturală românească constată că niciodată nu lipseşte din discursurile sale diagnosticul privind starea limbii noastre. Şi tot ei pot depune mărturie că istoricul şi criticul literar rosteşte cuvinte grele la adresa celor ce...

Deştept – deşteptare – „Deşteptarea” (I)

Primul izvor Aşadar, deştept: „care nu doarme” (sensul nr. 1), până la „evoluat din punct de vedere spiritual” (sensul nr. 6, din 9). Este menţionat în „Abeţedar greco-romîn” (1825) şi derivă din latinescul de-excitus (din excio „a scoate”, „a chema”, „a provoca”). Derivatul şi sensurile lui Dacă ne încredem în DEX, vom...

Baricada manolesciană

Principiul consecvenţei Cei ce-l ascultă pe Nicolae Manolescu – şi nu sunt puţini – vorbind despre realitatea culturală românească constată că niciodată nu lipseşte din discursurile sale diagnosticul privind starea limbii noastre. Şi tot ei pot depune mărturie că istoricul şi criticul literar rosteşte cuvinte grele la adresa celor ce...

Româna lui „Dan”

Recurs, la centenar Alexandru Vlahuţă (5 sept. 1858, Pleşeşti – azi, Al. Vlahuţă –, jud. Vaslui – 19 nov. 1919, Bucureşti), cel care l-a adulat pe Eminescu („Tot mai citesc măiastra-ţi carte/, Deşi ţi-o ştiu pe dinafară”, îi declară entuziasmat), ne-a lăsat romanul „Dan” (1894), prin care este „părinte al...

Academia Română, vie

Când, unde, de ce 6 noiembrie 2019, Bucureşti, pentru a colecta argumente în favoarea rămânerii limbii latine în planul de învăţământ, de vreme ce, printre altele, predarea ei sprijină eficient şi continuu învăţarea limbii române. Companion – Alexandru Caragaţă, etnolog. Trenul cu veşti În compartiment, un profesor de chimie din nord de...

Ambasadori lingvistici

Final… inspirat Ultimul enunţ din textul precedent („Lunea… limbii latine”), „În această şcoală se predă, la clasa a VII-a, limba latină”, este inspirat din proiectul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România – filiala Republicii Moldova din anul 2016. Colegii de peste Prut au imaginat un complex de manifestări sub genericul...

Lunea… limbii latine

Radio-România, în actualitate Matinalul de luni, 28 octombrie, a fost unul filologic (cel puţin în partea sa mediană). Cătălin Cîrnu, Daniela Petrican şi Viorela Pănculescu s-au întrecut în a ne demonstra că nu degeaba au luat parte la orele de limba latină din clasa a VIII-a. Şi-au amintit de...

Văz şi auz

ROMÂNĂ – ENGLEZĂ – ROMÂNĂ. De toată lauda conduita scriitoarei americane de origine română Saviana Stănescu, trăitoare de ceva vreme peste ocean. Invitată la RRC, a servit numeroase informaţii despre lumea artistică de acolo, unde a luat cu sine bunul-simţ lingvistic de acasă şi l-a restituit intact – ba...

Româna biruitoare

Reflexe pozitive Nu încape nicio îndoială că evenimentul care a avut loc pe 27 septembrie a.c. în Parcul Unirii – „1 Decembrie 1918” (până anul trecut, Parcul Catedralei) din municipiul Bacău va rămâne durabil în memoria contemporanilor, dar se va totodată înscrie, prin concreteţea lui materială, ca punct de referinţă...

De-ale gurii, cu ştiinţă

Ediţia de deschidere S-a anunţat în primăvara acestui an - mai precis, pe 5 mai - că a devenit operaţională Legea privind instituirea Zilei Naţionale a Gastronomiei şi Vinului Românesc. S-a fixat şi locul în calendar: prima duminică din octombrie. Cei ce au propus Legea au argumentat: „Bucatele şi vinurile...

Văz şi auz

PUNCTUAŢIE STRADALĂ. Bine-venită ideea Primăriei (şi nu numai a ei, probabil) de a înscrie pe carosabil, în apropierea unităţilor de învăţământ, două cuvinte: ATENŢIE COPII. Literele sunt vizibile, desenul de sub ele e explicit, iar lipsa semnelor de punctuaţie pare a fi voită. Să le luăm pe rând: pentru...

Ştim să folosim apostroful?

Mai întâi, ce este Pentru aceasta, deschid Micul dicţionar academic (2001) şi citesc: „Semn ortografic de forma unei virgule aşezat în partea de sus a cuvântului, prin care se notează eliziunea unuia sau a mai multor sunete, de obicei, a unor vocale”. Autorul definiţiei presupune că am o oarecare iniţiere...

Un mamdus, doi mamduşi

Cum ţi-ai petrecut vacanţa? E poate cea mai productivă întrebare pe care o poate pune un învăţător sau un profesor de limba română în primele ore ale oricărui an şcolar, pentru a proba dacă nu cumva au luat vacanţă, în iunie, nu numai elevii, ci şi ortografia şi punctuaţia. Conţinutul...