Dilemă veche
Datează din secolul trecut: firma teatrului băcăuan includea cuvântul Bacovia, aflat la el acasă, după cum se va vedea. De aici şi până la a-i aşeza alături termenul lipsă (?) n-a fost decât un pas, pe care l-au făcut nu numai spectatorii doritori de a da, în opinia...
PRIMA, NU ULTIMA! Pe 30 decembrie, la radioprogramul „Între prieteni” (RRA), Dan Creţa le cere numeroşilor săi ascultători să propună cuvântului anului 2020. După circa zece minute, îl aflăm: speranţă. Cine zicea că nu mai avem nici măcar speranţe?
CINE NU ŞTIE GRAMATICĂ PLĂTEŞTE. Suntem anunţaţi de posturile publice de...
Meditaţie la început de an
„Durerea este o senzaţie; suferinţa, un sentiment. Nu e corect să spui o senzaţie de suferinţă.” (1 ianuarie 1960)
Întrebare fără paranteze
„Cel mai mare păcat din lume este indiscreţia! A binevoitorilor, a celor care ne iubesc. (Sfântă Indiferenţă, unde eşti?)” (28 decembrie 1965)
Bilingvism
„O după-amiază întreagă am...
De vorbă cu noi
Nu toate interpretările la adresa celui ce ne-a lăsat „Schimbarea la faţă a României” (apărută în 1936 şi revăzută de autor, în 1990) sunt juste. Cine a avut răbdarea de a parcurge însemnările din „Cahiers” (Paris, Editura „Gallimard”, 1997; 2000), traduse în română în 1999-2000, ar...
Întoarcerea profesorului la uneltele sale
Lăudam în câteva rânduri lecţiile de matematică de la TVR 2 pentru că au în partea de sus a tablei o înşiruire de 10 paşi pe care îi parcurge profesorul, interesat nu doar de ce spune (informaţia transmisă), ci şi de cum spune (tehnica comunicării)....
Omniprezent de câteva decenii
Cred că niciun învățător sau profesor de limba și literatura română care a avut de pregătit un simplu referat, dar în special o lucrare metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I pe teme de ortografie nu a ocolit lucrarea lingvistului George Beldescu (16 nov. 1920, Odobești) „Ortografia...
„Lada de croitor a morfologiei”
Așa a fost numit adverbul, dar nu pentru a-l face sinonim cu obiectele inutile (cum s-a spus), ci pentru a-i evidenția resursele nebănuite și posibilitatea de a ne scoate din impas când dorim a ne nuanța exprimarea. C. O., profesoara de serviciu din zilele de...
RUDĂ CU POETUL. Andrei şi Alecsandri au rădăcină (sau tulpină, dată fiind localizarea pe partea a doua a marelui nume) comună. Virtutea, energia, prestanţa au legătură cu grecescul andros „bărbat”, „om deplin” (cum ar spune Constantin Noica, referindu-se la Mihai Eminescu). Alipind capul – tot un grecism, alexo „a...
Ediția de toamnă
Așteptată într-o atmosferă destinsă (orizontul examenelor e îndepărtat), seria a doua a întâlnirilor de la TVR2 (în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării) se ocupă în continuare de clasele terminale, oferindu-le elevilor modele de rezolvare a subiectelor și sfaturi pe care nu le-am auzit în prima serie...
Ziua lui Bănică
Pe 11 noiembrie 1933 s-a născut la Călăraşi îndrăgitul actor Ştefan Bănică. RRA i-a acordat miercuri un spaţiu special în radioprogramul matinal, încheiat cu difuzarea uneia dintre cele mai frumoase melodii din repertoriul său: „Îmi acordaţi un dans?” Este de fapt o adaptare/ prelucrare a piesei lui...
Entuziasmul cel scurt
Când în septembrie a.c. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (al M.E.C.) a lansat un model de subiect pentru proba scrisă de limba și literatura română la evaluarea națională (clasa a VIII-a), s-a înregistrat un extaz temperat. Profesori, psihopedagogi, părinți, oameni de cultură au apreciat...
VORBIRE ÎN AMVON ȘI PE SCENĂ. O „provocare colocvială” venită de la Gheorghe Geo Popa: „Limba română curată, chiar cu arhaisme, se mai vorbește în biserică, dar prea puțini oameni îi calcă pragul. De aceea o vorbioară – oare există cuvântul, domnule profesor Dănilă? – se cuvine spusă despre...
Părinte al dreptului roman
Așa a fost numit Vladimir Hanga (21 oct. 1920, satul Cucova, com. Valea Seacă, jud. Bacău – 16 iun. 2013, Arad, jud. Arad) de comunitatea academică din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, în laudatio rostită cu prilejul acordării titlului de doctor honoris causa...
Pronume… personal
O carte revoluţionară a lui Ion Coteanu a fost „Gramatica de bază a limbii române” (1982, reeditată), în care lingvistul de mare autoritate sparge tiparele academice şi propune organizări proprii. De exemplu, clasa pronumelor este resistematizată astfel: 1. pronumele personal; 2. pronumele posesiv; 3. pronumele demonstrativ; 4. pronumele...
