23 decembrie 2024

Româna pentru toți

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti mai deştept decât un copil de clasa a V-a?” –, era de ales între trei...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

(Des)pre limba lui Cioran (II)

Exerciţiu de admiraţie Însemnează filozoful-scriitor în 1960, la Paris: „Extraordinara limbă română! De câte ori revin la ea (sau mai curând visez s-o fac, pentru că, vai, am încetat s-o folosesc), am sentimentul că, rupându-mă de ea, am comis o trădare criminală. Capacitatea ei de-a conferi oricărui cuvânt o nuanţă...

Pre limba lui Cioran (I)

Sloganul vorbirii corecte Sunt câteva reflecţii ale cărturarului Emil Cioran (8 apr. 1911, Răşinari, Sibiu – 20 iun. 1995, Paris) care proiectează limba în general şi limba română în special între datoriile fără de moarte ale vorbitorilor, care trebuie să şi-o asume cu toată seriozitatea. Una dintre acele ziceri a...

Teleşcoala noastră (XX): Să învăţăm româna cu profesorul TV

Colecţionarii de ghiduri Exista înainte de 1990 o serie de cărţi pentru învăţarea limbilor străine fără profesor, foarte căutate, ca de altfel şi în secolul de faţă, ba chiar mai intens acum. Ghidurile actuale dispun de accesorii (CD-uri sau DVD-uri), care optimizează însuşirea unei alte limbi. La acestea se...

De ce scriem într-o/ dintr-o/ printr-o?

De unde întrebarea De la emisiunea deosebit de utilă „Teleșcoala”, difuzată pe TVR 2, cu din ce în ce mai mulți privitori. Pe 22 mart., profesoara (și nu „profesorul”, cum s-a recomandat) ne-a predat corect circumstanțialul de cauză, dar am rămas mirați când ni s-a spus de vreo trei ori...

Nicolae Dabija – erou al limbii române

În panteonul limbilor pământului, colţul rezervat graiului nostru străbun se cuvine să-l cuprindă, la loc de cinste, pe scriitorul, publicistul, omul politic Nicolae Dabija (15 iul. 1948 – 12 mart. 2021). De mult… Înainte de anul marilor prefaceri, 1989, poetul închina limbii române versuri energice: „Grai vechi şi sfânt, fără cuvinte-aproape;/...

Văz şi auz

IUBIRE DE LIMBA ROMÂNĂ. Remarc cu plăcere prezenţa celui de-al doilea i în sloganul înscris pe bonul fiscal emis de un supermarket: „Cu toţii merităm ce e mai bun”. Data: 14 febr. 2021. DUMINICĂ, TOT DE ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR. „Ca de obicei, pe când săptămâna veche se preface deja într-una nouă,...

Teleşcoala noastră: Subiectul inclus – un mare nedreptăţit (II)

Corect? Nu! La lecţia din 23 febr. despre subiectul inclus, a fost scris cu litere roşii grupul de litere esc din cuvântul trezesc, ca localizare a subiectului inclus, care „se deduce din desinenţa verbului”. Da, dar cele trei litere nu au fost niciodată desinenţă (nu cunoaştem o desinenţă alcătuită din...

Teleşcoala noastră: Subiectul inclus – un mare nedreptăţit (I)

De când? M-aş bucura să fiu contrazis, dar această categorie a subiectului a fost una dintre cele mai oropsite noţiuni gramaticale prezentate în programele şi manualele/auxiliarele destinate învăţământului gimnazial şi liceal în ultimele zeci de ani. Când vine vorba despre subiectul inclus, lucrurile se opresc dincoace de jumătatea lor. Ni...

Dragei mele sau dragii mele? (V)

Poziţia ortografilor Academicianul Al. Graur nu discută în mod explicit subiectul, ci îl topeşte într-o tabletă publicată în „România literară” (1 apr. 1971), reluată în „Puţină gramatică” (II, Ed. Acad. R.S.R., 1988), sub titlul „Frecvenţă şi evoluţie”. Adjectivele feminine cu rădăcina terminată în -c, -g intrate de curând în limbă...

Vino în echipa JANDARMERIEI!

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău recrutează candidați pentru admiterea în instituțiile de învățământ pe locurile destinate formării inițiale a cadrelor militare ale Jandarmeriei Române, în vederea ocupării celor 400 de locuri disponibile în cele două unități de învățământ postliceal care formează subofițeri jandarmi, respectiv: - Școala Militară de Subofițeri...

Dragei mele sau dragii mele? (IV)

Totuşi ce spun îndreptarele ortografice mai vechi... Cel din 1909, care aplică „Regulele ortografice” din 1904 ale Academiei Române, se ambiţionează să fie model de aşezare a unui adjectiv pe cele patru paliere clasice: „drag, -gă; dragi, -ge” şi, special pentru feminin, „dragă, -ge; art. -ga; g. -gei, pl. -gele”....

Dragei mele sau dragii mele? (III)

Alte dicţionare academice Se poate observa cu uşurinţă că nu intră în atenţia noastră dicţionarele de autor, a căror subiectivitate în tratare este declarată, ci doar acelea care transmit autoritatea celui mai înalt for ştiinţific – Academia Română. Să deschidem unul din 1958: Dicţionarul limbii române moderne (DLRM), unde găsim...

Dragei mele sau dragii mele? (II)

Revenire Nu am bănuit că va fi nevoie de continuarea discuției pe tema de mai sus, dar faptul că se scrie și se discută despre o chestiune de ortografie nu poate decât să-i bucure pe lingviști. Aceștia sunt însă datori să intervină și să ofere în primul rând conținutul normei...

Cum mi-am petrecut Ziua Culturii Naţionale

Academia Română, la post Respectându-şi menirea, Radio-România Actualităţi l-a invitat, la prima oră, pe Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a acordat limbii române un spaţiu egal cu cel dedicat culturii în general. Fără a fi provocat, a stabilit locul, onorabil, al limbii noastre – 15 – între cele câteva...