23 decembrie 2024

Româna pentru toți

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti mai deştept decât un copil de clasa a V-a?” –, era de ales între trei...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

Teleşcoala noastră (XXII). Părăsiţi de toţi?

Abandon şcolar Fără voia lor, acum fără vina cuiva, toţi (pre)şcolarii au intrat în vacanţă pentru două săptămâni. (Dă, Doamne, să fie doar acestea!) Ar fi trebuit pus între ghilimele cuvântul „vacanţă”, pentru că psihologic erau pregătite pentru aceasta doar grădiniţa şi clasele I-IV. Ceilalţi au rămas, teoretic, ancoraţi în...

Teleşcoala noastră (XXI). Sezon nou

Nevoia de sprijin TV Mi s-a părut o veşnicie timpul scurs de la ultima ediţie a emisiunii „Teleşcoala” (12 iun. a.c.) până la prima din sezonul nou al TVR2. Se vede cu ochiul liber maturizarea proiectului pus la cale de Ministerul Educaţiei: au fost lărgite echipa de profesori – deşi...

Bacăul – excurs toponimic (II)

Varietăţi grafice (continuare) – italiană: Backo, Backou (1530), Bacho, Bachu (1588), Baco, Bacu (1588),   Bachau (1599), Bachon (1599), Bacao (ante 1600), Bacono (1600), Bacovia (1600), Baccove (1604), Bachone (1604), Baccon (1606), Bacone (1606, 1608), Baccia (1607), Bachovia (1614), Baccovia (1615), Boscouio (1631), Bacau (1632), Baccau (1644), Bakovia (1645),...

Bacăul – excurs toponimic (I)

Cele ştiute Cercetători, istorici, studenţi şi elevi curioşi să afle despre primele datări ale numelui de aşezare umană Bacău au avut la îndemână o lucrare apărută acum 30 de ani, la Editura Academiei Române. Se numeşte „Tezaurul toponimic al României. Moldova”, adică „Repertoriul istoric al unităţilor administrativ-teritoriale (1772-1988)” (Bucureşti, 1991),...

Văz şi auz

BARBARISM? POATE NU. De ceva vreme se caută un oponent al lui online, necesar la denumirea învăţământului normal, faţă către faţă. Sintagma este proprietatea limbajului religios, aşa că s-a pornit în cercetarea ofertelor limbii engleze, cu care româna are relaţii de subordonare… S-a ajuns la anglicismul on-site, cu sensul...

În trei rânduri

Româna literară de dincolo de Prut E aceeaşi cu cea de dincoace de râul care încă separă două state româneşti. Nenumărate sunt dovezile, iar noi adăugăm una datată 17 septembrie 2021, când s-au rotunjit 140 de ani de la naşterea lui George Bacovia. A venit de la Chişinău Victoria Fonari,...

„Ce-a fost şi Bacovia decât un nume prin univers…”

Voce străină? Nu, e chiar vorba poetului, rostită în (auto)răspăr cu un an înainte de a trece în nemurire. Că e un nume de aur, o ştim cu toţii. L-a rechemat în secolul acesta Matei Vişniec: „Nu știu de ce au căzut doi meteoriți exact aici, la Bacău”. Mai precis:...

Să reşcolarizăm România?

De unde termenul? L-am pus în oglindă cu altul, prezent într-o lucrare cu un titlu fulminant: „Deşcolarizarea României”. Am privit-o ca obiect cultural (copertă, imagine de contact, editură – „Ideea europeană”, Bucureşti, 2020, colecţia „Istoria mentalităţilor”, cu recomandare de la Revista „Contemporanul”) şi o bănuiam o broşură cuprinzând opinii pe...

Ziua Limbii Române – ediția 2021

RRA, la datorie! Celebrăm limba română cu fiecare clipă în care vorbim ori scriem, căci voind a comunica eficient cu cei din jur îi respectăm exigențele. Radioul național s-a mobilizat să-i aloce spații speciale, cum a fost cel de la „Matinal”. Viorela Pănculescu și Daniela Petrican au făcut puțină istorie...

Odă în fir de mătase pentru limba română

Autorul şi ţinta lui Ai zice că e lucrarea unui dascăl de umanioare care ne-a pus la îndemână un eseu pe tema graiului matern, în cheie lirică. Dacă ţinem seama de adevărul că oricare dintre noi am putea fi găsitorul unui astfel de titlu, atunci înţelegem de ce Silviu-Claudiu Mihai...

Cuvânt de la Dumnezeu

Repunere în context   Acum un secol şi jumătate, poetul naţional al românilor de până la ivirea lui Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, a fost rugat de comitetul organizatoric al Serbărilor de la Putna (secretarul acestuia, Mihai Eminescu) să scrie un imn ocazionat de împlinirea a patru secole de la târnosirea...

Văz și auz

AVANTAJ LIMBA ROMÂNĂ? Da și nu. Da, pentru că deviza Jocurilor Olimpice de la Tokyo a fost, cel puțin în limbajul comentatorilor TV, „Mai repede, mai înalt, mai puternic!” Nu, pentru că nu este proprietatea limbii române, ci a limbii latine și trebuia rostită ca atare: „Citius, altius, fortius”....

Româna, în examenele verii

Plus şi minus Se aşteptau mişcări administrative (privitoare la conţinut) în alcătuirea subiectelor pentru probele de limba şi literatura română, începând cu evaluarea naţională şi încheind cu examenele de titularizare. Am consultat variantele propuse de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie şi am remarcat un plus (parţial) şi...

Pentru o lingvistică integrală – Eugeniu Coşeriu

Crochiu biografic Savantul român, unul dintre cei mai importanţi lingvişti ai secolului trecut, a avut parte de o pregătire solidă încă din clasele primare. Eugeniu Coşeriu (27 iul. 1921, com. Mihăileni, jud. Bălţi, Republica Moldova – 7 sept. 2002, Tübingen, Germania) are cuvinte de laudă pentru Roman Mândâcanu, „un învăţător...