23 decembrie 2024

Româna pentru toți

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti mai deştept decât un copil de clasa a V-a?” –, era de ales între trei...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

Nivelul preşcolar e cel… pre-şcolar (II)

Primul duş rece Să recapitulăm: un absolvent de liceu pedagogic primeşte diploma pentru o dublă specializare (educator şi învăţător) fără ca în cei patru ani să i se predea măcar o oră de limba română. Situaţia datează după anul 2000, iar profesorii de specialitate ignoră – cu câteva excepţii –...

Nivelul preşcolar e cel… pre-şcolar (I)

Mai mult decât atât Nu demontăm gratuit cuvintele, ci încercăm să le reaşezăm la locul lor în vocabularul profesional al educatoarei, căci ea se ocupă de pregătirea celor mici pentru ca aceştia să facă faţă cerinţelor şcolii. Nicicând nu va fi minimalizată datoria profesoarei pentru învăţământul preşcolar (cum este încadrată...

Teleşcoala noastră (XXIII)

Start întârziat O ultimă parte din semestrul I a început pe 3 ianuarie. Reluaseră cursurile gimnaziştii şi liceenii, urmând ca pe 10 ianuarie să le ţină companie clasele I-IV şi grădiniţa. Noi ştiam calendarul acesta, nu şi TVR 2, care a programat în spaţiul emisiunii „Teleşcoala” reprezentaţii de circ. După-amiază,...

Însemnul culturii naţionale

Un truism necesar şi aplicarea lui Că graiul unei naţiuni e parte definitorie a spiritualităţii sale e un fapt arhicunoscut. Şi totuşi simţim uneori nevoia de a-l aduce în discuţie, iar un astfel de prilej este data de 15 Ianuarie, când celebrăm Ziua Culturii Naţionale. Cei care au remarcat adevărul...

Văz şi auz

URARE-SALUT. „Să te binecuvânteze Cel de Sus!” e în loc de „Bună ziua!”, la austrieci. Am aflat de la comentatoarea Concertului de Anul Nou transmis de Radio-România şi am lăudat-o în gând pentru de la . RRA, ÎN FRUNTE. „Semne bune anul are, fie că e vorba de semne...

Dintr-un „Caiet de ricoşat gânduri” (II)

EXISTĂ AŞA CEVA? „Numesc «erată etică» enunţul corector prin care un individ sau o colectivitate recunoaşte şi regretă un act reprobabil din viaţa sau istoria sa. Ea este menită să repare în plan simbolic, prin asumarea unei vini, o eroare de comportament care surpă încrederea noastră în valorile comune...

Dintr-un „Caiet de ricoşat gânduri” (I)

Volumul de la Editura „Humanitas” (2019) îi aparţine lui Gabriel Liiceanu şi ne introduce în „misterioasa circulaţie a ideilor de-a lungul timpului”. Le-am selectat pe cele care au atingere cu limba română. SĂ NE ASUMĂM COMUNICAREA! „Ar trebui să fim foarte atenţi cu tot ce rostim. Alexandru Dragomir e singurul...

A cincea „Alecsandriadă” e despre limba română

Genericul spune tot Acesta este „Umanism – cultură – educaţie. De la Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, la Gramatica bardului de la Mircești (500 de ani de la redactarea primului text în limba română)”. Îi aparţine rectorului Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky, care l-a...

Pol al cultivării limbii române

Etichetă cu vechime A primit-o Universitatea „Vasile Alecsandri” în ceas de sărbătoare, la început de decembrie 2021, fără să aibă aerul unui gest convenţional. Aşadar, s-a spus, nu centru (acela este unul), ci punct sau pol al interesului pentru limba română la toate vârstele ei. De şaizeci de ani Chiar de la...

Câte ceva despre termenii din etnologie

Evenimentul-provocare De 17 ani, Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România (A.S.E.R.) organizează conferinţa anuală a membrilor ei, mereu cu câte o temă incitantă. În 2021 (24-26 noiembrie) s-a propus un subiect la ordinea zilei: „Terenuri, la vreme de criză”, despre care s-a discutat, online, din perspectiva specialiştilor din străinătate şi,...

Ştim să citim o cronică de spectacol?

De când e cerinţa? Recunoaştem: nu e de multă vreme în bagajul de deprinderi cu care trebuie să încheie cineva gimnaziul, solicitarea fiind adresată (şi, după unii, mai potrivită) elevilor de liceu. Şi totuşi ea face parte din curriculumul la limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a şi este...

Iar despre Grigore Gheba al gramaticii

Începuturile După parcurgerea, în context instituţionalizat, a experimentului ştiinţifico-didactic de predare-învăţare a limbii române, Ştefania Popescu a publicat o „Culegere de exerciţii gramaticale, cu noţiuni de morfologie şi sintaxă” (Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1968; 494 de pagini; 80.000 de exemplare), adresată „în primul rând elevilor din şcoala generală de...

Din nou despre Grigore Gheba al gramaticii

Instruirea programată, în detaliu O puteţi recunoaşte după paravanul englezesc programmed learning şi promovează învăţământul individualizat. Există trei tipuri de instruire programată. Prima, liniară (fondată de B. F. Skinner în 1954), a fost gândită astfel: materia de însuşit este programată în numeroase secvenţe, respectând constant logica întregului. Primul pas parcurs...

Un Grigore Gheba al gramaticii

Comparație motivată Criteriul pentru a-l pune pe cel mai cunoscut matematician alături de Ștefania Popescu (05.04.1942 – 02.11.2021) este unul cantitativ sau de durată. După cum acele culegeri de probleme de matematică erau cele mai răspândite în mediul școlăresc, de aceeași apreciere se bucura „Gramatica practică a limbii române, cu...