22 decembrie 2024

Hublou

Acei ani romantici

Am o legătură sentimentală cu Deșteptarea, de peste treizeci de ani. Sunt foarte vii în mintea mea momentele acelea absolut extraordinare când au apărut primele numere. Lucram la revista...

„Și nici că se poate găsi sinceritate azi”

  Acum ceva timp, buna mea prietenă, scriitoarea Gabriela Gîrmacea, mi-a trimis o nouă...

Tăria de a-și păstra firea nealterată

O scriitoare de mare profunzime, cu o ținută morală demnă, cu mult curaj civic,...

 Un mic paradis terestru

 Primesc vești bune de la doamna profesoară de limba română Alina Pistol din Onești,...

Două femei, o lungă prietenie, și marea

N-aș putea spune că vara asta, cu „arșiță barbară”, a trecut repede. Mi s-a...

Lucruri simple pe care le uităm

Dincolo de vorbele mari care se spun la sărbători, în ocazii speciale, trebuie să recunoaștem că trăim într-o societate disfuncțională, în care tinerii nu-și găsesc locul și aleg calea străinătății, iar bătrânilor li se caută nod în papură, li se inventează vinovății, sunt considerați „expirați”, inutili, o povară. Conflictul...

Un subiect delicat, sărutul în teatru (II)

Ideea cărții lui Călin Ciobotari a venit, după propria-i mărturisire, de la cel mai frumos sărut cehovian, întâlnit în proza „O sărutare”, scrisă în 1887. „E un sărut anonimizat ce anticipează simbolic, până la un punct, lucrarea „Îndrăgostiții” a lui René Magritte, din anii 20 ai secolului XX. Abstract,...

Un subiect delicat, sărutul în teatru (I)

Ca întotdeauna, de la Festivalul Național de Teatru, mă întorc cu tolba plină. Pe lângă mulțimea de spectacole văzute, de impresii, de gândurile stârnite de acestea și de toate întâlnirile de la manifestările conexe, am în bagaje programe, albume și câteva dintre cărțile lansate la această mare sărbătoare a...

„Iorgu”, un succes notabil

Cărțile au soarta lor, spune un dicton latin (Habent sua fata libelli), iar după câte am văzut deja, urmărind reacțiile, atât ale criticilor, cât și ale cititorilor, cea a romanului „Iorgu” (o biografie ficționalizată a lui Bacovia), scris de Adrian Jicu se anunță a fi una fericită. Mă bucură...

Mediocra fatalitate

Am citit câteva, foarte puține, zic eu, articole, mărturii, evocări despre Eugen Simion, la dispariția sa, apoi i-am scos din bibliotecă volumele la care țin cel mai mult, oprindu-mă la „Moartea lui Mercutio”. Ce titlu admirabil, la fel ca „Dimineața poeților” și „Timpul trăirii, timpul mărturisirii”, alte cărți preferate....

Impresii de festival

Bacău Fest Monodrame a însemnat o săptămână frumoasă, plină de teatru, de artă, în care și vremea a ținut cu organizatorii, cu participanții, fiindcă au fost și evenimente outdoor, reprezentații cu farse medievale,  concerte de seară, astfel încât băcăuanii  au avut multe prilejuri de bucurie. O ofertă spectaculară bogată,...

Niște ființe paradoxale

Fiindcă acum, la teatrul nostru e sărbătoare, o gală dedicată artei actorului în recital, am să reproduc niște interesante și pătrunzătoare reflecții despre condiția profesioniștilor scenei, desprinse dintr-un roman al Alinei Nelega. Mai precis, din biografia romanțată „Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc”. „Ființe paradoxale sunt actorii, ca apa limpede, mișcătoare...

 Film controversat, actriță senzațională

Cam asta e „Blonde”, filmul regizorului australian Andrew Dominik, în cea mai concentrată formulă. Să lămurim puțin lucrurile: filmul, lansat de curând pe Netflix, a stârnit un val de discuții contradictorii, unii critici susținându-l, alții considerându-l de prot-gust, scandalos. Publicul este și el, la fel de împărțit. Într-adevăr, „Blonde”...

Captivante apropouri și digresiuni

Răsfoiesc ultima cartea publicată de cunoscutul critic literar Constantin Călin, intitulată autoironic „Iarăși Bacovia!”..., pentru că structura ei îmi permite acest lucru, fiind vorba despre o suită de însemnări „de genul apropourilor, digresiunilor, perifrazelor, accentelor”, după cum precizează însuși autorul. Bacoviolog (așa l-a numit, la un moment dat, criticul...

Priviri spre viitor

Mi-a atras atenția o anchetă din revista „România literară”, pentru că este pe o temă care nu ține de domeniul culturii, ci de o problemă mai generală, și anume de felul în care văd oamenii, scriitorii în acest caz, viitorul. Și au răspuns foarte mulți literați, ancheta fiind găzduită...

Contract de tinerețe sufletească

Una dintre piesele puse în scenă de regizorul Andrei Șerban, după revenirea sa în țară, în 1990, avea drept titlu o întrebare directă „Cine are nevoie de teatru?” Răspunsul nu e complicat: cred că mulți oameni, pentru că am văzut expresia de încântare a celor care au asistat la...

Un secret care ar schimba multe

Un timp suspendat: Bacăul are privilegiul în aceste zile de a fi scena pe care se desfășoară unul dintre cele mai importante festivaluri literar-artistice din țară, și care poartă numele lui Bacovia. Bac-Fest-ul, în deschiderea căruia au loc și Colocviile revistei „Ateneu”, ne invită să experimentăm împreună ceva...

Creativitate, înainte de toate

Când eram copil, ajungeam să mă plictisesc de vacanţa mare şi aşteptam, cu un anumit freamăt al dorinţei de a descoperi ceva nou, să înceapă şcoala. Eram nerăbdătoare să-mi revăd colegi, să ne povestim pe unde-am fost, ce-am făcut, şi să vă teancul de cărţi de pe pupitru, să...

Un cuvânt-cheie

La despărțirea de marele regizor Peter Brook, criticul de teatru George Banu, care s-a bucurat de privilegiul de a-l cunoaște și de a-i fi prieten, a scris câteva rânduri emoționante, rememorând întâlniri, schimburi de păreri, de replici schimbate. Toate căpătând acum, după dispariția marelui om, alte rezonanțe, semnificații profunde....