În iunie, când era ziua domnului Constantin Călin, obișnuiam să-i dau un telefon, să-i fac urările cuvenite și să mai stăm la un taifas, așa cum se întâmpla în...
Ce s-au mai înfierbântat spiritele la auzul unui cuvânt, ,,panaramă”, folosit în spațiul public de un candidat, ce mai tapaj, prilej de postări, de show-uri pe rețele! Până la urmă s-a clarificat despre cine și ce era vorba și care era sensul atribuit cuvântului, mai ales după ce a...
Dincolo de bârfe şi de clişee, de zgomotul de fond al discursurile patriotarde, antisemite sau moralizatoare, aşa se vrea cartea Tatianei Niculescu, ,,Regele şi Duduia”, avându-i ca protagonişti pe regele Carol al II-lea şi pe Elena Lupescu. Autoarea s-a orientat bine, ţinând cont de preferinţa publicului pentru biografiile unor...
Recitesc un fragment din ,,Omul recent”, cartea lui Horia-Roman Patapievici, apărută recent într-o nouă ediție, cu ilustrații ale pictorului Mircea Cantor, frumoase și foarte sugestive, oprindu-mă la următorul paragraf : ,,Viitorul e sumbru. El aparține omului instinctual, egoist cu ferocitate, îndrăgostit de sine, lipsit de scrupule, ahtiat de putere, superstițios...
Am descoperit, hoinărind pe internet, o femeie uluitoare, de o vârstă venerabilă (are acum 99 de ani), extrem de tonică, și de-o extravaganță vestimentară totalmente aiuritoare. La prima vedere, una foarte critică, ai spune că este un bazar umblător, atât de aiurite și colorate îi sunt hainele, iar podoabele...
În zilele de vacanţă, când am colindat prin câteva frumoase locuri din Ardeal, am auzit des, seara, cântat la terase, „Bella ciao” pe care, în anii din urmă, l-a făcut celebru Goran Bregoviċ şi formaţia sa. Bucuria acestui minunat compozitor, chitarist şi interpret de a face muzică e absolut...
Ce era înainte aşa-numita gură a satului, pe care nici pământul n-o astupa, astăzi s-a mutat pe reţele, care zumzăie ca un viespar, multe din lucrurile petrecute acolo având o mare încărcătură de venin. Cum cel mai uşor este să negi ceva, să împroşti cu noroi, să demolezi, pe...
Cum o ajuns o fată modestă, chiar ştearsă, o micuţă vânzătoare din Stockholm, una dintre cele mai strălucitoare vedete de cinema, inegalabilă, supranumită Divina? Desigur, primul merit este al lui Mauritz Stiller, cel care a descoperit-o şi apoi a modelat-o, ca un veritabil Pygmalion. Talentul regizorului de a produce...
Când cineva își dorește prea mult să ajungă popular, celebru, se vorbește despre un„ narcisism scăpat din lesă”. Este o tendință destul de răspândită, astăzi, în societate. Unde apar peste noapte bloggeri, vloggeri, influencers, YouTuberi etc. Este o foame enormă de celebritate, însă aceasta e, de cele mai multe...
Tare se mai grăbesc unii oameni să judece, să condamne, să dea verdicte, mai nou, să inițieze acțiuni civice, să facă și să semneze petiții. Cea împotriva Andreei Esca mi se pare de o stupiditate perfectă! A dat activismul social, febra „gândirii critice” peste niște inși cu resurse intelectuale...
Despre Paris, Julio Cortazar, marele scriitor sud-american spunea că e un loc „mitic”. Un oraș fascinant, extrem de viu, pulsând mereu, și de aceea avea cu el o relație strânsă, aproape biologică, osmotică. „Eu zic că Parisul este o femeie; într-un fel, e femeia vieţii mele." Încântătoare declaraţie! Nu...
Pe vremuri, oamenii serioși aveau un adevărat cult pentru muncă, pentru osteneală, și tot ce era obținut ușor nu avea valoare. Mai ales când era vorba de bunuri materiale, de averi moștenite, date de-a gata, fără muncă sau făcute prin tertipuri, manevre, șmecherie, necinste, într-un cuvânt, se folosea un...
Primesc la redacţie multe manuscrise (tot aşa le numim, chiar dacă sunt scrise la calculator), de toate felurile, de la persoane care se visează scriitori. Puţine îmi reţin atenţia, pentru că, după atâţia ani de lucrat în redacţia unei reviste de cultură, îmi dau seama, de la primele rânduri,...
Mă bucur copilărește când descopăr într-un om o latură pe care nu o cunoșteam și nici nu i-aș fi bănuit-o, una bună, caldă, duioasă. Citind un interviu cu Mircea Dinescu, nonconformist, temperament ardent, cu gesturi largi, teatrale, scandalagiu chiar, cu gura mare, slobodă, așa cum îl știe multă lume,...
Unele scrieri, la cele de mărturie mă gândesc acum, pot fi citite și ca documente clinice, mai ales când autoarea este o femeie care a avut experiențe existențiale cu personaje masculine din tipologia nevroticilor.
Iar o astfel de femeie, dacă este una lucidă, va fi un martor intolerabil pentru...