24 noiembrie 2024

Româna pentru toți

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi de aici în rândul elevilor (lor) şi al studenţilor filologi sau al absolvenţilor care pregătesc...

Văz şi auz

MAJORĂRI… LEXICALE. „Vom mai adăuga încă şi un coeficient…”, anunţă un responsabil cu finanţele...

„Mitropolitul Dosoftei ne-a adus mai aproape Cuvântul”

Afirmaţia este parte a epilogului derulării exemplare a Proiectului „NU Burnoutului, DA lecturii! Dosoftei...

Ce nume alegem?

Dinspre secolul al XIX-lea Se împlinesc, în 2024, 165 de ani de la înfiinţarea Şcolii...

Tăcerile târziului

Am preluat titlul volumului de versuri semnat de Victor Mitocaru (17 apr. 1942, Pângăraţi,...

Campionatul de ortografie, redivivus

O minicronică... După câteva sincope mai mari sau mai mici, a fost reluat concursul de scriere corectă (datat 1989), care în Franţa are mai mulţi aderenţi decât numărul celor din tribunele stadioanelor. Profesori de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău (Ramona Mocanu, Călina Stroe, Pompilia Postelnicu şi Daniela Enea) au...

Slănic Moldova sau Slănic-Moldova?

De ce ne întrebăm De când a apărut ediţia a treia a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, suspectăm de inexactitate multe dintre obişnuinţele noastre de scriere sau pronunţare. În cazul de faţă, se pune problema cratimei în cuvintele compuse, iar deruta este alimentată de situaţia – greu,...

Teleşcoala noastră (XXVI)

Noutăţi binevenite Emisiunea Televiziunii Române a cunoscut o dinamică permanentă, ceea ce îi sporeşte calitatea şi o deschide spre cât mai multe segmente de public şcolar. Mai clar: adresabilitatea este nu doar către absolvenţii de gimnaziu, ci şi către clasele V-VII; profesorii solicitaţi au început să acopere aproape toate ariile...

Cultivarea limbii române în liceu

Ţintă şi carte M-am prevalat de avantajele fontului italic şi am scris cu litere cursive trei mesaje: un obiectiv fundamental al învăţământului nostru, o sintagmă apropiată de numele unei discipline şi, nu în cele din urmă, titlul unei cărţi apărute în 1983, la Editura Didactică şi Pedagogică. Autorii de pe...

Addenda la „Limba românească”

  De ce o anexă? Pentru a împlini provocarea de ordin didactic pe care am lansat­-o în ediţia precedentă a rubricii noastre. Ca să realizăm analiza comparativă a variantei de început (din 1857) cu cea din contemporaneitate (din antologia „Ca o vatră, limba noastră” – 1982 –, cu câteva rectificări pe...

Final pentru „Limba românească”

Detalieri didactice Se simte nevoia explicării celor mai multe dintre situaţiile de neconcordanţă dintre varianta din ediţia princeps (1857) şi cea din zilele noastre (1982, de pildă). Studenţii Facultăţii de Litere cu care am avut examen în zilele de 3, 4 şi 5 iunie a.c. au primit ca temă... de...

Din nou, despre „Limba românească”

Actualizări necesare Volumul din 1857 în care este inclusă poezia lui George Sion este tipărit cu alfabetul de tranziţie (litere din alfabetele latin şi chirilic), dar nu numai această adaptare la scrisul contemporan trebuia rezolvată, ci şi anumite aspecte ţinând de normele actuale ale limbii române. Dacă doriţi să cunoaşteţi...

Văz şi auz

CORECT TOTUŞI. Primim de la cititori o adevărată capcană lingvistică dintr-un test: „Câte greșeli conține următorul enunț și care sunt acelea? Banii pe care ți i-am împrumutat – îți mai amintești, sper – dă-i-i lui, că i-i tare greu să se descurce singur”. Răspunsul pare el însuşi incorect: „Acest enunţ nu...

„Limba românească”, in integrum

Poezie-fanion a românismului, publicată de George Sion (1822-1892), apare în înregistrările de pe internet în formate dezavantajoase pentru adevărul editorial: fie este reprodusă doar prima strofă, fie prima şi ultima, fie sunt segmentate în catrene, ceea ce contravine tiparului originar. Mai trist e faptul că nu am găsit decât...

Dulceaţă, frumuseţe, armonie

Calităţi perene E posibil să le asociaţi cu versurile aparţinând unuia dintre cei doi autori de poezii antologice dedicate graiului străbun: George Sion (1822-1892) şi Alexei Mateevici (1888-1917) (primul, născut în Bucovina de nord, la Mamorniţa, raionul Cernăuţi, iar al doilea, în Basarabia, la Căinari). Începutul imnului „Limba românească”, de...

Cuvântul bine rostit, bine scris

Record pedagogic I se poate atribui lui Ion Ghelu-Destelnica (7 mai 1922, satul/comuna Stelnica, jud. Ialomiţa – 17 dec. 2001, Bacău), cel care deţine un loc de frunte în memoria culturală recentă a judeţului care l-a adoptat. Au fost număraţi peste o sută de slujitori ai artei teatrale care sunt...

De la sunet, la sonet

Teorie minimalistă Îi aparţine lui Ştefan Augustin Doinaş (26 apr. 1922 – 25 mai 2002), celebrat pentru remarcabilele sale contribuţii la creşterea limbii româneşti nu numai prin creaţiile originale, ci şi prin traduceri. A început cu un opuscul din 1970, „Sunete fundamentale” (Editura „Univers”, colecţia „Poesis”), şi a continuat apoteotic...

O lecţie semnată Mihai Eminescu

29 aprilie 1876 La această dată, cel ce va deveni poetul naţional al românilor a inspectat Şcoala Primară din Lipova, judeţul Vaslui. (În zilele noastre, comuna a fost cuprinsă în judeţul Bacău şi astfel ne-am îmbogăţit cu singura localitate băcăuană sfinţită de pasul eminescian.) Reamintim că în 1875-1876, poetul a...

Văz şi auz

CA ORICARE ALTUL. Am auzit la radio: „Acest oengeu a ajutat...” şi m-am bucurat pentru popularitatea organizaţiilor nonguvernamentale. Vorbitorii simt nevoia de a-l acomoda cu regulile oricărui substantiv comun. Corect e totuşi: ONG, cu pluralul ONG-uri. BUCURIE... POSTUMĂ. Pe 18 martie s-au împlinit şase ani de când jurnalistul lingvistic Şerban...