O veste alarmistă
Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi de aici în rândul elevilor (lor) şi al studenţilor filologi sau al absolvenţilor care pregătesc...
O minicronică...
După câteva sincope mai mari sau mai mici, a fost reluat concursul de scriere corectă (datat 1989), care în Franţa are mai mulţi aderenţi decât numărul celor din tribunele stadioanelor. Profesori de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău (Ramona Mocanu, Călina Stroe, Pompilia Postelnicu şi Daniela Enea) au...
De ce ne întrebăm
De când a apărut ediţia a treia a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, suspectăm de inexactitate multe dintre obişnuinţele noastre de scriere sau pronunţare. În cazul de faţă, se pune problema cratimei în cuvintele compuse, iar deruta este alimentată de situaţia – greu,...
Noutăţi binevenite
Emisiunea Televiziunii Române a cunoscut o dinamică permanentă, ceea ce îi sporeşte calitatea şi o deschide spre cât mai multe segmente de public şcolar. Mai clar: adresabilitatea este nu doar către absolvenţii de gimnaziu, ci şi către clasele V-VII; profesorii solicitaţi au început să acopere aproape toate ariile...
Ţintă şi carte
M-am prevalat de avantajele fontului italic şi am scris cu litere cursive trei mesaje: un obiectiv fundamental al învăţământului nostru, o sintagmă apropiată de numele unei discipline şi, nu în cele din urmă, titlul unei cărţi apărute în 1983, la Editura Didactică şi Pedagogică. Autorii de pe...
De ce o anexă?
Pentru a împlini provocarea de ordin didactic pe care am lansat-o în ediţia precedentă a rubricii noastre. Ca să realizăm analiza comparativă a variantei de început (din 1857) cu cea din contemporaneitate (din antologia „Ca o vatră, limba noastră” – 1982 –, cu câteva rectificări pe...
Detalieri didactice
Se simte nevoia explicării celor mai multe dintre situaţiile de neconcordanţă dintre varianta din ediţia princeps (1857) şi cea din zilele noastre (1982, de pildă). Studenţii Facultăţii de Litere cu care am avut examen în zilele de 3, 4 şi 5 iunie a.c. au primit ca temă... de...
Actualizări necesare
Volumul din 1857 în care este inclusă poezia lui George Sion este tipărit cu alfabetul de tranziţie (litere din alfabetele latin şi chirilic), dar nu numai această adaptare la scrisul contemporan trebuia rezolvată, ci şi anumite aspecte ţinând de normele actuale ale limbii române. Dacă doriţi să cunoaşteţi...
CORECT TOTUŞI. Primim de la cititori o adevărată capcană lingvistică dintr-un test: „Câte greșeli conține următorul enunț și care sunt acelea?
Banii pe care ți i-am împrumutat – îți mai amintești, sper – dă-i-i lui, că i-i tare greu să se descurce singur”.
Răspunsul pare el însuşi incorect: „Acest enunţ nu...
Poezie-fanion a românismului, publicată de George Sion (1822-1892), apare în înregistrările de pe internet în formate dezavantajoase pentru adevărul editorial: fie este reprodusă doar prima strofă, fie prima şi ultima, fie sunt segmentate în catrene, ceea ce contravine tiparului originar. Mai trist e faptul că nu am găsit decât...
Calităţi perene
E posibil să le asociaţi cu versurile aparţinând unuia dintre cei doi autori de poezii antologice dedicate graiului străbun: George Sion (1822-1892) şi Alexei Mateevici (1888-1917) (primul, născut în Bucovina de nord, la Mamorniţa, raionul Cernăuţi, iar al doilea, în Basarabia, la Căinari). Începutul imnului „Limba românească”, de...
Record pedagogic
I se poate atribui lui Ion Ghelu-Destelnica (7 mai 1922, satul/comuna Stelnica, jud. Ialomiţa – 17 dec. 2001, Bacău), cel care deţine un loc de frunte în memoria culturală recentă a judeţului care l-a adoptat. Au fost număraţi peste o sută de slujitori ai artei teatrale care sunt...
Teorie minimalistă
Îi aparţine lui Ştefan Augustin Doinaş (26 apr. 1922 – 25 mai 2002), celebrat pentru remarcabilele sale contribuţii la creşterea limbii româneşti nu numai prin creaţiile originale, ci şi prin traduceri. A început cu un opuscul din 1970, „Sunete fundamentale” (Editura „Univers”, colecţia „Poesis”), şi a continuat apoteotic...
29 aprilie 1876
La această dată, cel ce va deveni poetul naţional al românilor a inspectat Şcoala Primară din Lipova, judeţul Vaslui. (În zilele noastre, comuna a fost cuprinsă în judeţul Bacău şi astfel ne-am îmbogăţit cu singura localitate băcăuană sfinţită de pasul eminescian.) Reamintim că în 1875-1876, poetul a...
CA ORICARE ALTUL. Am auzit la radio: „Acest oengeu a ajutat...” şi m-am bucurat pentru popularitatea organizaţiilor nonguvernamentale. Vorbitorii simt nevoia de a-l acomoda cu regulile oricărui substantiv comun. Corect e totuşi: ONG, cu pluralul ONG-uri.
BUCURIE... POSTUMĂ. Pe 18 martie s-au împlinit şase ani de când jurnalistul lingvistic Şerban...