25 decembrie 2024

Româna pentru toți

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti mai deştept decât un copil de clasa a V-a?” –, era de ales între trei...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

Vara examenelor

Colocviul de practică pedagogică 2022 – an cu noroc Zic aşa pentru că studenţii de la specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar pe care i-am evaluat la finele semestrului al doilea au avut privilegiul de a consulta o lucrare exclusiv practică: „Lecția/activitatea-lecţie, în evenimente. Ghid de proiectare didactică” (Bacău, Editura...

Vara examenelor

1ʼ’. Evaluarea naţională   Avem voie să intervenim în textul unui scriitor? Pentru a găsi răspuns, am cercetat conţinutul subiectului I lansat de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (C.N.P.E.E.). Am dat aici de poezia „Pilotul”, de Vasile Alecsandri, mai puţin cunoscută, dar utilă prin mesajul ei. (Rezumăm: timonierul unui...

Vara examenelor

1ʼ. Evaluarea naţională Un procent neliniştitor… După susţinerea probei la limba şi literatura română de către absolvenţii de gimnaziu 2022 şi după comunicarea rezultatelor, ministrul Educaţiei a constatat că doar 6 % dintre candidaţi au reuşit să rezolve integral cerinţa de scriere corectă în limba română. Partea bună a lucrurilor este...

Vara examenelor

1. Evaluarea naţională Bilă albă (+) De puţină vreme, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie pare să aibă în atenţie scopul fundamental al învăţării limbii române: formarea deprinderilor de exprimare corectă, prin asigurarea funcţionalităţii actului didactic la această disciplină. Chiar dacă unele cerinţe sunt mai puţin dificile (de completat...

Campionatul de ortografie, redivivus

O minicronică... După câteva sincope mai mari sau mai mici, a fost reluat concursul de scriere corectă (datat 1989), care în Franţa are mai mulţi aderenţi decât numărul celor din tribunele stadioanelor. Profesori de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău (Ramona Mocanu, Călina Stroe, Pompilia Postelnicu şi Daniela Enea) au...

Slănic Moldova sau Slănic-Moldova?

De ce ne întrebăm De când a apărut ediţia a treia a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, suspectăm de inexactitate multe dintre obişnuinţele noastre de scriere sau pronunţare. În cazul de faţă, se pune problema cratimei în cuvintele compuse, iar deruta este alimentată de situaţia – greu,...

Teleşcoala noastră (XXVI)

Noutăţi binevenite Emisiunea Televiziunii Române a cunoscut o dinamică permanentă, ceea ce îi sporeşte calitatea şi o deschide spre cât mai multe segmente de public şcolar. Mai clar: adresabilitatea este nu doar către absolvenţii de gimnaziu, ci şi către clasele V-VII; profesorii solicitaţi au început să acopere aproape toate ariile...

Cultivarea limbii române în liceu

Ţintă şi carte M-am prevalat de avantajele fontului italic şi am scris cu litere cursive trei mesaje: un obiectiv fundamental al învăţământului nostru, o sintagmă apropiată de numele unei discipline şi, nu în cele din urmă, titlul unei cărţi apărute în 1983, la Editura Didactică şi Pedagogică. Autorii de pe...

Addenda la „Limba românească”

  De ce o anexă? Pentru a împlini provocarea de ordin didactic pe care am lansat­-o în ediţia precedentă a rubricii noastre. Ca să realizăm analiza comparativă a variantei de început (din 1857) cu cea din contemporaneitate (din antologia „Ca o vatră, limba noastră” – 1982 –, cu câteva rectificări pe...

Final pentru „Limba românească”

Detalieri didactice Se simte nevoia explicării celor mai multe dintre situaţiile de neconcordanţă dintre varianta din ediţia princeps (1857) şi cea din zilele noastre (1982, de pildă). Studenţii Facultăţii de Litere cu care am avut examen în zilele de 3, 4 şi 5 iunie a.c. au primit ca temă... de...

Din nou, despre „Limba românească”

Actualizări necesare Volumul din 1857 în care este inclusă poezia lui George Sion este tipărit cu alfabetul de tranziţie (litere din alfabetele latin şi chirilic), dar nu numai această adaptare la scrisul contemporan trebuia rezolvată, ci şi anumite aspecte ţinând de normele actuale ale limbii române. Dacă doriţi să cunoaşteţi...

Văz şi auz

CORECT TOTUŞI. Primim de la cititori o adevărată capcană lingvistică dintr-un test: „Câte greșeli conține următorul enunț și care sunt acelea? Banii pe care ți i-am împrumutat – îți mai amintești, sper – dă-i-i lui, că i-i tare greu să se descurce singur”. Răspunsul pare el însuşi incorect: „Acest enunţ nu...

„Limba românească”, in integrum

Poezie-fanion a românismului, publicată de George Sion (1822-1892), apare în înregistrările de pe internet în formate dezavantajoase pentru adevărul editorial: fie este reprodusă doar prima strofă, fie prima şi ultima, fie sunt segmentate în catrene, ceea ce contravine tiparului originar. Mai trist e faptul că nu am găsit decât...

Dulceaţă, frumuseţe, armonie

Calităţi perene E posibil să le asociaţi cu versurile aparţinând unuia dintre cei doi autori de poezii antologice dedicate graiului străbun: George Sion (1822-1892) şi Alexei Mateevici (1888-1917) (primul, născut în Bucovina de nord, la Mamorniţa, raionul Cernăuţi, iar al doilea, în Basarabia, la Căinari). Începutul imnului „Limba românească”, de...