Româna pentru toți

Calităţi perene E posibil să le asociaţi cu versurile aparţinând unuia dintre cei doi autori de poezii antologice dedicate graiului străbun: George Sion (1822-1892) şi Alexei Mateevici (1888-1917) (primul, născut în Bucovina de nord, la Mamorniţa, raionul Cernăuţi, iar al doilea, în Basarabia, la Căinari). Începutul imnului „Limba românească”, de...

Record pedagogic I se poate atribui lui Ion Ghelu-Destelnica (7 mai 1922, satul/comuna Stelnica, jud. Ialomiţa – 17 dec. 2001, Bacău), cel care deţine un loc de frunte în memoria culturală recentă a judeţului care l-a adoptat. Au fost număraţi peste o sută de slujitori ai artei teatrale care sunt...

Teorie minimalistă Îi aparţine lui Ştefan Augustin Doinaş (26 apr. 1922 – 25 mai 2002), celebrat pentru remarcabilele sale contribuţii la creşterea limbii româneşti nu numai prin creaţiile originale, ci şi prin traduceri. A început cu un opuscul din 1970, „Sunete fundamentale” (Editura „Univers”, colecţia „Poesis”), şi a continuat apoteotic...

29 aprilie 1876 La această dată, cel ce va deveni poetul naţional al românilor a inspectat Şcoala Primară din Lipova, judeţul Vaslui. (În zilele noastre, comuna a fost cuprinsă în judeţul Bacău şi astfel ne-am îmbogăţit cu singura localitate băcăuană sfinţită de pasul eminescian.) Reamintim că în 1875-1876, poetul a...

CA ORICARE ALTUL. Am auzit la radio: „Acest oengeu a ajutat...” şi m-am bucurat pentru popularitatea organizaţiilor nonguvernamentale. Vorbitorii simt nevoia de a-l acomoda cu regulile oricărui substantiv comun. Corect e totuşi: ONG, cu pluralul ONG-uri. BUCURIE... POSTUMĂ. Pe 18 martie s-au împlinit şase ani de când jurnalistul lingvistic Şerban...

La superlativ Cel mai important cercetător al substratului limbii române, Grigore Brâncuş (1929 – 2022), membru titular al Academiei Române, a fost în ultima parte a vieţii director onorific al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” şi antrenat în viaţa ştiinţifică românească şi europeană. Istoricul literar Nicolae...

Paşi adăugaţi spre normalitate A trecut ceva vreme de la reluarea cursurilor în format fizic, încât imaginea clasică a lecţiei, pe care era gata-gata să o uităm din cauza pandemiei, îşi recapătă conturul la care s-a lucrat – cel puţin în ultimele patru decenii în şcoala românească – cu maximă...

Mai nimic din sfera meteo A patra lună a anului e recunoscută ca fiind capricioasă. Eminescu i-ar fi spus tonoasă: „Pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca un copil/ Când ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april?” (Scrisoarea IV), pentru ca alteori să şi-o apropie într-o urare: „Ci...

Aţi auzit de estem? Poate da, în limbajul glumeţ (din unele filme sau pur şi simplu din dorinţa de a ne amuza gratuit), dar eu l-am aflat de la cursanţii străini care învăţau limba română (în anul următor, deveneau studenţi în diverse centre universitare de la noi). Nu este singura...

Ghinion... fonetic Luni, 14 martie a.c., la ora de limba română pentru clasa a VIII-a propusă de „Teleşcoala” de la TVR 2, am auzit năzdrăvănia din titlu. Profesoara (I. C., de la un liceu din Capitală) a realizat şi o „planşă”, din care reproduc prima parte: „-i mut (afonizat, şoptit,...

De unde inecuaţia? Da, inecuaţie, pentru că nu avem variante ale (oarecum) aceleiaşi combinaţii lexicale cu izvorul în limba engleză, des utilizată când vorbim de literatură sau de filme ştiinţifico-fantastice. Vinovată de absenţa lui c este oralitatea. Iată prezentarea din DOOM3: „!science-fiction (engl.) (desp. sci-ence-fic-tion)”. (DOOM1, din 1982, nu-l...

Din ziar, într-o carte O distinsă profesoară de limba şi literatura română, Tatiana Galan – cititoare de ani buni a rubricii din cotidianul „Deşteptarea” –, a trecut în scurte povestiri subiectele dezvoltate de noi în caseta săptămânală. După prima probă, am constatat că avem a face cu „o proză didactică”...

Didactica fortificată Observăm un interes tot mai larg pentru modalitatea de comunicare a profesorului-TV cu elevii. Altfel spus, acesta imaginează stratageme pentru a le capta şi menţine atenţia pe durata celor circa 25 de minute. O profesoară de matematică a aşezat pe tablă un cursiv ca acesta, de la mic...

Câteva bucurii... Noua programă (Curriculum pentru educaţia timpurie, 2019) enunţă cinci noutăţi pozitive (e posibil să fie mai multe): 1. orice colectiv de educatoare îşi poate crea personalitatea profesională prin asumarea unui program incluzând o activitate metodică în fiecare săptămână; finalmente, se ajunge la edificarea „etosului instituţiei de învăţământ” respective...