24 noiembrie 2024

Româna pentru toți

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi de aici în rândul elevilor (lor) şi al studenţilor filologi sau al absolvenţilor care pregătesc...

Văz şi auz

MAJORĂRI… LEXICALE. „Vom mai adăuga încă şi un coeficient…”, anunţă un responsabil cu finanţele...

„Mitropolitul Dosoftei ne-a adus mai aproape Cuvântul”

Afirmaţia este parte a epilogului derulării exemplare a Proiectului „NU Burnoutului, DA lecturii! Dosoftei...

Ce nume alegem?

Dinspre secolul al XIX-lea Se împlinesc, în 2024, 165 de ani de la înfiinţarea Şcolii...

Tăcerile târziului

Am preluat titlul volumului de versuri semnat de Victor Mitocaru (17 apr. 1942, Pângăraţi,...

Văz şi auz

ZILELE RADIOULUI. Au fost una după alta. Pe 1 noiembrie am marcat 94 de ani de la înfiinţarea Radioului naţional, eveniment salutat cum se cuvine înainte de toate de Radio-România Actualităţi. „Îţi mulţumesc, Radioule, pentru că m-ai învăţat româneşte!”, a scris o ascultătoare, lăsându-ne să credem fie că a...

Academicianul filolog

Esenţe emblematice Dacă Alexandru Piru afirmase despre Eugen Simion (1933 – 2022) că este „cel mai penetrant analitic al literaturii române actuale”, poetul a exprimat în cheie aluziv-meditativă: „Risipiţi-mi fostul nume, într-o urnă în mormânt,/ Cine-am fost nu mai contează, nu contează cine sânt./ Elegia unui număr, lângă ruga unui...

Paraschiva sau Parascheva? (II)

Cum scriu ieşenii? Am găsit ambele forme în lucrări monografice: „Vasile Lupu a adus la Trei Ierarhi moaştele sfintei Paraschiva” (Dan Bădărău, Ioan Caproşu, „Iaşii vechilor zidiri”, Iaşi, Editura Junimea, 1974, p. 181); „Racla cu moaştele Sfintei Parascheva, patroana Moldovei” (explicaţie la imaginea de la pagina 60 a albumului „Iaşi”,...

Paraschiva sau Parascheva? (I)

De când dilema? Se pare că e relativ recentă. Acum un secol şi mai bine, îl aveam doar pe i în numele sfintei prăznuite la 14 octombrie, aşa cum apare în ediţia I a broşurii „Paraclisul şi acatistul cuvioasei maicii noastre Paraschiva” (Bucureşti, 1889; cota 607870/2002, Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza”...

Văz şi auz

 DIN DEPĂRTĂRI, DE ZIUA BACĂULUI. La 6 octombrie 1408, Alexandru cel Bun (plecat la Domnul acum 590 de ani) semna documentul prin care urbea de la confluenţa Bistriţei cu Siretul devenea punct vamal. Un frumos omagiu îi aduce, tocmai din Republica Populară Chineză, profesoara Cai Qing. Ea ne trimite...

Românul din Români

Nomen est omen Numele (cuiva) este (şi o) profeţie, spuneau anticii romani, iar noi ne dumirim de adevăr în unele clipe din viaţă. Prezentăm aici pe cel ce s-a născut în comuna Români, aflată în plasa Bistriţa, apoi în plasa/ raionul Buhuşi (1942, respectiv 1950); din 1964 trece la raionul...

„Ziua Limbii Române ar trebui să fie în fiecare zi” (III)

Minune de minimum două zile Sărbătoarea consacrată limbii române nu s-a oprit, în Basarabia, la ziua de 31 august. O zi şi încă una au fost chiar prea puţin pentru a ostoi iubirea fără de sfârşit cu care fraţii noştri de peste Prut îmbracă un eveniment închinat graiului străbun. Liceenii şi...

„Ziua Limbii Române ar trebui să fie în fiecare zi” (II)

Resetare 1989 Nu am ratat ocazia de a-i telefona Doinei Dabija pentru a o felicita cu ocazia Zilei Limbii Române şi a-i transmite admiraţia pentru dârzenia cu care duce mai departe campania de susţinere a limbii române în Basarabia, prin „Literatura şi arta”. Cine nu-i dă dreptate fiicei lui Nicolae...

„Ziua Limbii Române ar trebui să fie în fiecare zi” (I)

Nimic nou Nu e prima oară când aud vorba aceasta, cu totul îndreptăţită, dar acum dau numele celui care a rostit-o cu un năduf aparte şi cu un argument în versuri: „Ce-o fi totuşi «novlangue»/ şi cum se traduce?/ Nu cumva e vestita/ limbă de lemn?” (Constantin Juncu, „Novlimba”, în...

Un scriitor-lingvist, cât doi istorici la un loc

Mai mult decât atât Echivalenţa îl priveşte pe Vasile Alecsandri şi îi aparţine unui contemporan: Barbu Delavrancea (1858-1918). Într-o retorică entuziasma(n)tă, acesta îi află iniţial doi colegi de bătălie pe frontul culturii române, ca apoi să extindă aria şi să o aşeze în direcţia naţională: „Ceea ce Bălcescu şi Hasdeu...

Vara examenelor

Colocviul de practică pedagogică 2022 – an cu noroc Zic aşa pentru că studenţii de la specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar pe care i-am evaluat la finele semestrului al doilea au avut privilegiul de a consulta o lucrare exclusiv practică: „Lecția/activitatea-lecţie, în evenimente. Ghid de proiectare didactică” (Bacău, Editura...

Vara examenelor

1ʼ’. Evaluarea naţională   Avem voie să intervenim în textul unui scriitor? Pentru a găsi răspuns, am cercetat conţinutul subiectului I lansat de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (C.N.P.E.E.). Am dat aici de poezia „Pilotul”, de Vasile Alecsandri, mai puţin cunoscută, dar utilă prin mesajul ei. (Rezumăm: timonierul unui...

Vara examenelor

1ʼ. Evaluarea naţională Un procent neliniştitor… După susţinerea probei la limba şi literatura română de către absolvenţii de gimnaziu 2022 şi după comunicarea rezultatelor, ministrul Educaţiei a constatat că doar 6 % dintre candidaţi au reuşit să rezolve integral cerinţa de scriere corectă în limba română. Partea bună a lucrurilor este...

Vara examenelor

1. Evaluarea naţională Bilă albă (+) De puţină vreme, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie pare să aibă în atenţie scopul fundamental al învăţării limbii române: formarea deprinderilor de exprimare corectă, prin asigurarea funcţionalităţii actului didactic la această disciplină. Chiar dacă unele cerinţe sunt mai puţin dificile (de completat...