25 decembrie 2024

Româna pentru toți

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti mai deştept decât un copil de clasa a V-a?” –, era de ales între trei...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

Greşeli, dar fotbalistice (I)

De ce această temă Explicaţia cea mai la îndemână este că suntem în plină desfăşurare a Campionatului Mondial de Fotbal (Qatar, 20 nov. – 18 dec. 2022), când ne reactivăm cunoştinţele din domeniu, conform sloganului că tot românul se pricepe la politică, fotbal şi limba română. Este adevărat, dar mai...

Biografii lexicale: mentor

De unde provocarea? Dinspre organizatorii Festivalului Naţional de Mentorat „Ion Ghelu-Destelnica” (ediţia I, la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia, jud. Ialomiţa, 15 noiembrie a.c.), care au identificat o insolită cale de a marca centenarul naşterii creatorului de şcoală de teatru în Bacău. (Ion Ghelu-Destelnica s-a născut în 1922,...

Româna şi latina, biruitoare

Primăvara de la Târgu Jiu şi Slobozia Mihai-Adelin Lungu, elev (în aprilie a.c.) al Colegiului Naţional „Gh. Vrănceanu”, câştigase Premiul I la olimpiadele naţionale de limba latină (în Gorj) şi limba şi literatura română (în Ialomiţa). Marţi, 15 noiembrie, mă aflam la Slobozia, pentru a-l celebra pe Ion Ghelu-Destelnica, dar...

Ovidiu Genaru – 88

Omonimia e şi pentru cifre „România literară” din 7 octombrie a.c. alocă pagina 8 (întâmplător!) unui grupaj de poezii semnat de Ovidiu Genaru. Când am citit titlul – Jurnal 88 –, m-am dus imediat cu gândul la anul din secolul trecut şi la notaţiile lirice datate 1988, contrazis fiind de...

Văz şi auz

ZILELE RADIOULUI. Au fost una după alta. Pe 1 noiembrie am marcat 94 de ani de la înfiinţarea Radioului naţional, eveniment salutat cum se cuvine înainte de toate de Radio-România Actualităţi. „Îţi mulţumesc, Radioule, pentru că m-ai învăţat româneşte!”, a scris o ascultătoare, lăsându-ne să credem fie că a...

Academicianul filolog

Esenţe emblematice Dacă Alexandru Piru afirmase despre Eugen Simion (1933 – 2022) că este „cel mai penetrant analitic al literaturii române actuale”, poetul a exprimat în cheie aluziv-meditativă: „Risipiţi-mi fostul nume, într-o urnă în mormânt,/ Cine-am fost nu mai contează, nu contează cine sânt./ Elegia unui număr, lângă ruga unui...

Paraschiva sau Parascheva? (II)

Cum scriu ieşenii? Am găsit ambele forme în lucrări monografice: „Vasile Lupu a adus la Trei Ierarhi moaştele sfintei Paraschiva” (Dan Bădărău, Ioan Caproşu, „Iaşii vechilor zidiri”, Iaşi, Editura Junimea, 1974, p. 181); „Racla cu moaştele Sfintei Parascheva, patroana Moldovei” (explicaţie la imaginea de la pagina 60 a albumului „Iaşi”,...

Paraschiva sau Parascheva? (I)

De când dilema? Se pare că e relativ recentă. Acum un secol şi mai bine, îl aveam doar pe i în numele sfintei prăznuite la 14 octombrie, aşa cum apare în ediţia I a broşurii „Paraclisul şi acatistul cuvioasei maicii noastre Paraschiva” (Bucureşti, 1889; cota 607870/2002, Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza”...

Văz şi auz

 DIN DEPĂRTĂRI, DE ZIUA BACĂULUI. La 6 octombrie 1408, Alexandru cel Bun (plecat la Domnul acum 590 de ani) semna documentul prin care urbea de la confluenţa Bistriţei cu Siretul devenea punct vamal. Un frumos omagiu îi aduce, tocmai din Republica Populară Chineză, profesoara Cai Qing. Ea ne trimite...

Românul din Români

Nomen est omen Numele (cuiva) este (şi o) profeţie, spuneau anticii romani, iar noi ne dumirim de adevăr în unele clipe din viaţă. Prezentăm aici pe cel ce s-a născut în comuna Români, aflată în plasa Bistriţa, apoi în plasa/ raionul Buhuşi (1942, respectiv 1950); din 1964 trece la raionul...

„Ziua Limbii Române ar trebui să fie în fiecare zi” (III)

Minune de minimum două zile Sărbătoarea consacrată limbii române nu s-a oprit, în Basarabia, la ziua de 31 august. O zi şi încă una au fost chiar prea puţin pentru a ostoi iubirea fără de sfârşit cu care fraţii noştri de peste Prut îmbracă un eveniment închinat graiului străbun. Liceenii şi...

„Ziua Limbii Române ar trebui să fie în fiecare zi” (II)

Resetare 1989 Nu am ratat ocazia de a-i telefona Doinei Dabija pentru a o felicita cu ocazia Zilei Limbii Române şi a-i transmite admiraţia pentru dârzenia cu care duce mai departe campania de susţinere a limbii române în Basarabia, prin „Literatura şi arta”. Cine nu-i dă dreptate fiicei lui Nicolae...

„Ziua Limbii Române ar trebui să fie în fiecare zi” (I)

Nimic nou Nu e prima oară când aud vorba aceasta, cu totul îndreptăţită, dar acum dau numele celui care a rostit-o cu un năduf aparte şi cu un argument în versuri: „Ce-o fi totuşi «novlangue»/ şi cum se traduce?/ Nu cumva e vestita/ limbă de lemn?” (Constantin Juncu, „Novlimba”, în...

Un scriitor-lingvist, cât doi istorici la un loc

Mai mult decât atât Echivalenţa îl priveşte pe Vasile Alecsandri şi îi aparţine unui contemporan: Barbu Delavrancea (1858-1918). Într-o retorică entuziasma(n)tă, acesta îi află iniţial doi colegi de bătălie pe frontul culturii române, ca apoi să extindă aria şi să o aşeze în direcţia naţională: „Ceea ce Bălcescu şi Hasdeu...