Româna pentru toți

Din aceeaşi familie Pare ciudat, dar rude cu con-lectura sunt din punctul de vedere al prefixului colega, colegiu sau colector, care în latineşte se scriau cu doi l în faza finală: collega, -ae „coleg, confrate”; collegium, -ii „colegiu, asociaţie”; collector, -oris „condiscipol, coleg de şcoală”. Iniţial prefixul avea forma con-,...

Idee productivă Avem o dată pe an (1 februarie) Ziua Internaţională a Cititului Împreună, binevenită, indiscutabil. (Adverbul împreună are aici o valoare adjectivală.) Interesantă este motivaţia evenimentului la care au aderat mai mult de 170 de ţări: în prima zi a ultimei luni de iarnă, „se sărbătorește puterea de a...

INDICATIVUL DIN CUVÂNT. În inima numelui tău, Europă, e „ro”: Românimea de-a pururi,/ Români şi Românce purtându-te-n inimi, în inima ta, Europă! Adevărul liric şi lingvistic a fost găsit de poetul Aurel Şorobetea în 2014 („Familia”, Oradea, nr. 11-12). Predestinare. DREPTUL LA VIAŢĂ. „– Aveţi vreo dorinţă? – Da. Una...

…MN… Poetului şi editorului Ion Machidon Dan Sandu îi laudă, pe merit, revista „Amurg sentimental”, „o tribună mai deosebită a cuvântului trâmbiţat cu sufletul harismatic”, iar lui Nicolae Mihai, versul, adică „toiagul cu care Domnul sprijină cerul cu stele”. Ion Moraru este cel „trecut prin terfeloagele cărturăreşti ale limbii române”,...

Acum un an Mai precis „în ianuarie 2022, în preajma Zilei Naţionale a Culturii, asociată aniversării sublimului Eminescu”, Dan Sandu – căci el este învăţătorul nostru în ale prieteniei izvoditoare de bine suprem – se întoarce în timp şi-i provoacă pe „muşchetarii” (DOOM3 admite doar „muschetari”) Cenaclului „Comentar” din Bucureştiul...

200+1. Vorbind despre prima gramatică tipărită a limbii române, „Elementa linguae dacoromanae sive valachicae”, de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai (Viena, 1780; ediţia a II-a, Buda, 1805), „de la apariţia căreia se împlinesc două sute de ani”, Mioara Avram scria în urmă cu mai bine de trei decenii că...

1821 sau 1822? Constantin Diaconovici-Loga (1770 – 1850) a slujit idealurile Şcolii Ardelene, orientate către şcoală înainte de orice. A fost profesor la Preparandia din Arad, predând vreme de 18 ani limba română, după ce fusese corector al cărţilor româneşti apărute la tipografia din Pesta, predând şcolarilor mici din colonia...

Amintire bacoviană Punctele de suspensie ţin locul a două cuvinte care au făcut o carieră culturală, după ce au fost decupate din poezia „Note de primăvară”, de George Bacovia. „Mugur alb” a fost în 1981 numele Cenaclului literar al Şcolii Generale Nr. 19 Bacău, iar în 1982 a devenit titlul...

Acum 33 de ani Într-un moment crucial pentru destinul României – decembrie 1989 –, s-a întâmplat ca viaţa şcolii adevărate să nu cunoască hiatusuri. Profesorii de limba şi literatura română continuau să-şi facă datoria, mai ales că era vorba nu de literatură, mai vulnerabilă sub raport ideologic, ci de normele...

Ce este o lovitură liberă directă? Potrivit aceluiaşi regulament (repetăm: informaţiile sunt cele de la nivelul anului 1984, aşa cum le-am găsit în cartea „Fotbal de la A la Z. Fotbalul românesc de-a lungul anilor”, de Mihai Ionescu şi Mircea Tudoran (Bucureşti, Editura Sport-Turism, pp. 458-459), este acea lovitură liberă...

De ce această temă Explicaţia cea mai la îndemână este că suntem în plină desfăşurare a Campionatului Mondial de Fotbal (Qatar, 20 nov. – 18 dec. 2022), când ne reactivăm cunoştinţele din domeniu, conform sloganului că tot românul se pricepe la politică, fotbal şi limba română. Este adevărat, dar mai...

De unde provocarea? Dinspre organizatorii Festivalului Naţional de Mentorat „Ion Ghelu-Destelnica” (ediţia I, la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia, jud. Ialomiţa, 15 noiembrie a.c.), care au identificat o insolită cale de a marca centenarul naşterii creatorului de şcoală de teatru în Bacău. (Ion Ghelu-Destelnica s-a născut în 1922,...

Primăvara de la Târgu Jiu şi Slobozia Mihai-Adelin Lungu, elev (în aprilie a.c.) al Colegiului Naţional „Gh. Vrănceanu”, câştigase Premiul I la olimpiadele naţionale de limba latină (în Gorj) şi limba şi literatura română (în Ialomiţa). Marţi, 15 noiembrie, mă aflam la Slobozia, pentru a-l celebra pe Ion Ghelu-Destelnica, dar...

Omonimia e şi pentru cifre „România literară” din 7 octombrie a.c. alocă pagina 8 (întâmplător!) unui grupaj de poezii semnat de Ovidiu Genaru. Când am citit titlul – Jurnal 88 –, m-am dus imediat cu gândul la anul din secolul trecut şi la notaţiile lirice datate 1988, contrazis fiind de...