24 noiembrie 2024

Româna pentru toți

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi de aici în rândul elevilor (lor) şi al studenţilor filologi sau al absolvenţilor care pregătesc...

Văz şi auz

MAJORĂRI… LEXICALE. „Vom mai adăuga încă şi un coeficient…”, anunţă un responsabil cu finanţele...

„Mitropolitul Dosoftei ne-a adus mai aproape Cuvântul”

Afirmaţia este parte a epilogului derulării exemplare a Proiectului „NU Burnoutului, DA lecturii! Dosoftei...

Ce nume alegem?

Dinspre secolul al XIX-lea Se împlinesc, în 2024, 165 de ani de la înfiinţarea Şcolii...

Tăcerile târziului

Am preluat titlul volumului de versuri semnat de Victor Mitocaru (17 apr. 1942, Pângăraţi,...

 Reabilitarea diftongului? (VIII)

Definiţii de ieri… Am consultat, datorită dicţionarului-tezaur al limbii române, aproape toate sursele care ne informează în legătură cu definiţia diftongului şi am constatat că odată cu evoluţia ştiinţelor limbii, adevărul este din ce în ce mai bine exprimat. „Diftonghii” sunt amintiţi mai întâi într-o „Bucoavnă”, dar o definiţie completă...

 Reabilitarea diftongului? (VII)

Foneticianul Mihai Eminescu (4)   Cum am putea delimita vocea traducătorului de a celui tradus? E o operaţie dificilă, pentru că stilurile sunt aproape identice, la care s-ar adăuga entuziasmul juvenil al traducătorului (Eminescu a început munca la 18 ani şi a încheiat-o în 1872), gata probabil să aşeze în scris...

 Reabilitarea diftongului? (VI)

Foneticianul Mihai Eminescu (3)   Cine a greşit? Desigur, autorii dicţionarului-tezaur (Academia Română, Dicţionarul limbii române (DLR), serie nouă, tomul I, partea a 5-a, litera D, Deţinut – discopotiriu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007) , care au colaţionat fişe fără a cerceta amănunţit sursa informaţiilor. A nu se crede că dicţionarul academic...

 Reabilitarea diftongului? (V)

Foneticianul Mihai Eminescu (2) Care e definiţia primară? O reproducem tot din traducerea lui Mihai Eminescu: diftongul este „împreunarea a două vocale diferite într-o unitate”. Definiţia continuă cu o descriere precisă a cazului: „Împreunarea aceasta se-ntâmplă prin aspiraţiune, ce le ţine la un loc, care anulează pauza dintre amândouă vocalele şi...

Reabilitarea diftongului? (IV)

Foneticianul Mihai Eminescu (IV.1) Posibilă erată culturală În munca de informare e bine să nu te grăbeşti bucurându-te de prima consemnare a unui fapt îndelung căutat şi deci strict necesar. Regula din presă se aplică şi aici: asigură-ţi 2-3 surse centrate pe acelaşi subiect şi abia apoi dă verdictul care se...

Reabilitarea diftongului? (III)

Diftongul are şi neprieteni După ce la simularea probei de limba şi literatura română pentru evaluarea naţională din acest an unele judeţe au „îndrăznit” să ceară recunoaşterea grupurilor de sunete alcătuite dintr-o vocală şi o semivocală (sau invers) rostite în aceeaşi silabă, iar apoi numărarea acestora, şi-au făcut apariţia comentariile...

Reabilitarea diftongului? (II)

Alte caracteristici După repartizarea elementelor alcătuitoare, se recunosc două tipuri de diftongi (terminologia, simplificantă, ne aparţine): a) în cuvânt (/ai/, din „c”; /ei/, din „t”; /ăi/, din „tnui” etc.; de evitat exemplificarea cu forma „tăiţei”: până în 2021, prin DOOM1,2, erau recunoscute variantele „tăieţei” şi „tăiţei”, dar DOOM3 nu admite...

Amenințarea păcii în Ucraina a fost înlăturată

Scopul propagandei moderne nu este doar de a dezinforma, ci de a-ți epuiza gândirea critică, de a anihila adevărul. Drept  urmare vă propun un exercițiu de analiză LOGICĂ  a unui eveniment mult mediatizat . Pe 17 martie , Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pe numele preşedintelui  Vladimir...

Reabilitarea diftongului? (I)

De unde întrebarea De la simularea probei pentru evaluarea naţională la limba şi literatura română care a precedat, la nivel judeţean, proba elaborată la nivel naţional şi susţinută de elevii claselor a VIII-a pe 20 martie 2023. În urmă cu câteva săptămâni, unele inspectorate şcolare au propus gimnaziştilor, în interiorul...

Jocul de cuvinte, rondelul, catedra, în dialog

Doi plus unu Cei doi ocupanţi se află în lateral, iar în mijloc, aparentul intrus: rondelul. Dascălul în genere foloseşte resursele jocului de toate felurile, inclusiv cele de cuvinte. Locul lui la catedră, în faţa unei clase de elevi, este al dirijorului care preschimbă datoria în jonglerie cu imagini, vorbe,...

ION, adică NOI

Eveniment naţional Fără îndoială, vestea că Guvernul României are un consilier ca produs al inteligenţei artificiale a provocat un interes maxim. Premierul Nicolae Ciucă l-a prezentat într-o şedinţă comună, dar evenimentul va fi consemnat în istoria recentă a ţării drept un argument al noii ere, a tehnologiei, în care ne...

Răni sângerânde

Mai mult decât deschise Dacă spunem că domeniul aflat sub reflector este şcoala, aveţi încă o dovadă că subiectul a fost în atenţia academicianului Solomon Marcus (1 mart. 1925, Bacău – 17 mart. 2016, Bucureşti), în anii de după 2000. Matematicianul numea fără menajamente „rănile deschise” (sintagma îi aparţine) ale educaţiei...

Ucrainian sau ucrainean?

Concurenţă strânsă Cu precădere după data de 24 februarie 2022, derivatul din titlu a înregistrat o frecvenţă extrem de ridicată în presa noastră. Luaţi prin surprindere, publiciştii au utilizat ambele forme, fără a consulta o lucrare normativă sau a cere sprijinul unui lingvist. Li s-a părut potrivită fiecare dintre variante,...

Trei decenii de â şi sunt

Filă de calendar academic Reproducem textul Hotărârii Adunării generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la „â” şi „sunt” în grafia limbii române: Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt (suntem, sunteţi), în conformitate cu...