Româna pentru toți

Eveniment naţional Fără îndoială, vestea că Guvernul României are un consilier ca produs al inteligenţei artificiale a provocat un interes maxim. Premierul Nicolae Ciucă l-a prezentat într-o şedinţă comună, dar evenimentul va fi consemnat în istoria recentă a ţării drept un argument al noii ere, a tehnologiei, în care ne...

Mai mult decât deschise Dacă spunem că domeniul aflat sub reflector este şcoala, aveţi încă o dovadă că subiectul a fost în atenţia academicianului Solomon Marcus (1 mart. 1925, Bacău – 17 mart. 2016, Bucureşti), în anii de după 2000. Matematicianul numea fără menajamente „rănile deschise” (sintagma îi aparţine) ale educaţiei...

Concurenţă strânsă Cu precădere după data de 24 februarie 2022, derivatul din titlu a înregistrat o frecvenţă extrem de ridicată în presa noastră. Luaţi prin surprindere, publiciştii au utilizat ambele forme, fără a consulta o lucrare normativă sau a cere sprijinul unui lingvist. Li s-a părut potrivită fiecare dintre variante,...

Filă de calendar academic Reproducem textul Hotărârii Adunării generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la „â” şi „sunt” în grafia limbii române: Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt (suntem, sunteţi), în conformitate cu...

Din aceeaşi familie Pare ciudat, dar rude cu con-lectura sunt din punctul de vedere al prefixului colega, colegiu sau colector, care în latineşte se scriau cu doi l în faza finală: collega, -ae „coleg, confrate”; collegium, -ii „colegiu, asociaţie”; collector, -oris „condiscipol, coleg de şcoală”. Iniţial prefixul avea forma con-,...

Idee productivă Avem o dată pe an (1 februarie) Ziua Internaţională a Cititului Împreună, binevenită, indiscutabil. (Adverbul împreună are aici o valoare adjectivală.) Interesantă este motivaţia evenimentului la care au aderat mai mult de 170 de ţări: în prima zi a ultimei luni de iarnă, „se sărbătorește puterea de a...

INDICATIVUL DIN CUVÂNT. În inima numelui tău, Europă, e „ro”: Românimea de-a pururi,/ Români şi Românce purtându-te-n inimi, în inima ta, Europă! Adevărul liric şi lingvistic a fost găsit de poetul Aurel Şorobetea în 2014 („Familia”, Oradea, nr. 11-12). Predestinare. DREPTUL LA VIAŢĂ. „– Aveţi vreo dorinţă? – Da. Una...

…MN… Poetului şi editorului Ion Machidon Dan Sandu îi laudă, pe merit, revista „Amurg sentimental”, „o tribună mai deosebită a cuvântului trâmbiţat cu sufletul harismatic”, iar lui Nicolae Mihai, versul, adică „toiagul cu care Domnul sprijină cerul cu stele”. Ion Moraru este cel „trecut prin terfeloagele cărturăreşti ale limbii române”,...

Acum un an Mai precis „în ianuarie 2022, în preajma Zilei Naţionale a Culturii, asociată aniversării sublimului Eminescu”, Dan Sandu – căci el este învăţătorul nostru în ale prieteniei izvoditoare de bine suprem – se întoarce în timp şi-i provoacă pe „muşchetarii” (DOOM3 admite doar „muschetari”) Cenaclului „Comentar” din Bucureştiul...

200+1. Vorbind despre prima gramatică tipărită a limbii române, „Elementa linguae dacoromanae sive valachicae”, de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai (Viena, 1780; ediţia a II-a, Buda, 1805), „de la apariţia căreia se împlinesc două sute de ani”, Mioara Avram scria în urmă cu mai bine de trei decenii că...

1821 sau 1822? Constantin Diaconovici-Loga (1770 – 1850) a slujit idealurile Şcolii Ardelene, orientate către şcoală înainte de orice. A fost profesor la Preparandia din Arad, predând vreme de 18 ani limba română, după ce fusese corector al cărţilor româneşti apărute la tipografia din Pesta, predând şcolarilor mici din colonia...

Amintire bacoviană Punctele de suspensie ţin locul a două cuvinte care au făcut o carieră culturală, după ce au fost decupate din poezia „Note de primăvară”, de George Bacovia. „Mugur alb” a fost în 1981 numele Cenaclului literar al Şcolii Generale Nr. 19 Bacău, iar în 1982 a devenit titlul...

Acum 33 de ani Într-un moment crucial pentru destinul României – decembrie 1989 –, s-a întâmplat ca viaţa şcolii adevărate să nu cunoască hiatusuri. Profesorii de limba şi literatura română continuau să-şi facă datoria, mai ales că era vorba nu de literatură, mai vulnerabilă sub raport ideologic, ci de normele...

Ce este o lovitură liberă directă? Potrivit aceluiaşi regulament (repetăm: informaţiile sunt cele de la nivelul anului 1984, aşa cum le-am găsit în cartea „Fotbal de la A la Z. Fotbalul românesc de-a lungul anilor”, de Mihai Ionescu şi Mircea Tudoran (Bucureşti, Editura Sport-Turism, pp. 458-459), este acea lovitură liberă...