O veste alarmistă
Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi de aici în rândul elevilor (lor) şi al studenţilor filologi sau al absolvenţilor care pregătesc...
Definiţii de ieri…
Am consultat, datorită dicţionarului-tezaur al limbii române, aproape toate sursele care ne informează în legătură cu definiţia diftongului şi am constatat că odată cu evoluţia ştiinţelor limbii, adevărul este din ce în ce mai bine exprimat. „Diftonghii” sunt amintiţi mai întâi într-o „Bucoavnă”, dar o definiţie completă...
Foneticianul Mihai Eminescu (4)
Cum am putea delimita vocea traducătorului de a celui tradus?
E o operaţie dificilă, pentru că stilurile sunt aproape identice, la care s-ar adăuga entuziasmul juvenil al traducătorului (Eminescu a început munca la 18 ani şi a încheiat-o în 1872), gata probabil să aşeze în scris...
Foneticianul Mihai Eminescu (3)
Cine a greşit?
Desigur, autorii dicţionarului-tezaur (Academia Română, Dicţionarul limbii române (DLR), serie nouă, tomul I, partea a 5-a, litera D, Deţinut – discopotiriu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007) , care au colaţionat fişe fără a cerceta amănunţit sursa informaţiilor. A nu se crede că dicţionarul academic...
Foneticianul Mihai Eminescu (2)
Care e definiţia primară?
O reproducem tot din traducerea lui Mihai Eminescu: diftongul este „împreunarea a două vocale diferite într-o unitate”. Definiţia continuă cu o descriere precisă a cazului: „Împreunarea aceasta se-ntâmplă prin aspiraţiune, ce le ţine la un loc, care anulează pauza dintre amândouă vocalele şi...
Foneticianul Mihai Eminescu (IV.1)
Posibilă erată culturală
În munca de informare e bine să nu te grăbeşti bucurându-te de prima consemnare a unui fapt îndelung căutat şi deci strict necesar. Regula din presă se aplică şi aici: asigură-ţi 2-3 surse centrate pe acelaşi subiect şi abia apoi dă verdictul care se...
Diftongul are şi neprieteni
După ce la simularea probei de limba şi literatura română pentru evaluarea naţională din acest an unele judeţe au „îndrăznit” să ceară recunoaşterea grupurilor de sunete alcătuite dintr-o vocală şi o semivocală (sau invers) rostite în aceeaşi silabă, iar apoi numărarea acestora, şi-au făcut apariţia comentariile...
Alte caracteristici
După repartizarea elementelor alcătuitoare, se recunosc două tipuri de diftongi (terminologia, simplificantă, ne aparţine):
a) în cuvânt (/ai/, din „c”; /ei/, din „t”; /ăi/, din „tnui” etc.; de evitat exemplificarea cu forma „tăiţei”: până în 2021, prin DOOM1,2, erau recunoscute variantele „tăieţei” şi „tăiţei”, dar DOOM3 nu admite...
Scopul propagandei moderne nu este doar de a dezinforma, ci de a-ți epuiza gândirea critică, de a anihila adevărul. Drept urmare vă propun un exercițiu de analiză LOGICĂ a unui eveniment mult mediatizat . Pe 17 martie , Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pe numele preşedintelui Vladimir...
De unde întrebarea
De la simularea probei pentru evaluarea naţională la limba şi literatura română care a precedat, la nivel judeţean, proba elaborată la nivel naţional şi susţinută de elevii claselor a VIII-a pe 20 martie 2023. În urmă cu câteva săptămâni, unele inspectorate şcolare au propus gimnaziştilor, în interiorul...
Doi plus unu
Cei doi ocupanţi se află în lateral, iar în mijloc, aparentul intrus: rondelul. Dascălul în genere foloseşte resursele jocului de toate felurile, inclusiv cele de cuvinte. Locul lui la catedră, în faţa unei clase de elevi, este al dirijorului care preschimbă datoria în jonglerie cu imagini, vorbe,...
Eveniment naţional
Fără îndoială, vestea că Guvernul României are un consilier ca produs al inteligenţei artificiale a provocat un interes maxim. Premierul Nicolae Ciucă l-a prezentat într-o şedinţă comună, dar evenimentul va fi consemnat în istoria recentă a ţării drept un argument al noii ere, a tehnologiei, în care ne...
Mai mult decât deschise
Dacă spunem că domeniul aflat sub reflector este şcoala, aveţi încă o dovadă că subiectul a fost în atenţia academicianului Solomon Marcus (1 mart. 1925, Bacău – 17 mart. 2016, Bucureşti), în anii de după 2000. Matematicianul numea fără menajamente „rănile deschise” (sintagma îi aparţine) ale educaţiei...
Concurenţă strânsă
Cu precădere după data de 24 februarie 2022, derivatul din titlu a înregistrat o frecvenţă extrem de ridicată în presa noastră. Luaţi prin surprindere, publiciştii au utilizat ambele forme, fără a consulta o lucrare normativă sau a cere sprijinul unui lingvist. Li s-a părut potrivită fiecare dintre variante,...
Filă de calendar academic
Reproducem textul Hotărârii Adunării generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la „â” şi „sunt” în grafia limbii române:
Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt (suntem, sunteţi), în conformitate cu...