26 decembrie 2024

Româna pentru toți

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti mai deştept decât un copil de clasa a V-a?” –, era de ales între trei...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

 Ecou la o lecţie de fonetică

Confirmare Ne scrie profesoara Iulia Jicu, absolventă în 1997 a Liceului Pedagogic „Ştefan cel Mare”, care îşi aminteşte de acel curs antologic (fără pauza de 10 minute, asimilată natural de cei 40 de liceeni în actul de învăţare) dedicat poeziei „Plumb”, de George Bacovia. „Plecam de la clasificarea sunetelor şi...

Plumb-ul – o lecţie de fonetică

L-am văzut pe Bacovia! Prima grijă a dascălului de română e să rezolve un imperativ care îi pune la încercare imaginaţia: cum poate să capteze şi mai ales să menţină atenţia elevului, fie el în ultimul an de liceu şi având de susţinut un examen dificil. Mai mult: scriitorul abordat...

Cronica limbii, la cinci decenii (II)

„Gramatica, profesorul, elevul” Este titlul notelor amare din mai 1973 ale lui Valerian Ciubotariu, care constată că „extrem de rar putem găsi elevi pasionaţi de studiul limbii”. Exemplul vine din zona limbilor clasice: „Câţi elevi sunt captivaţi de studiul limbii latine?”, iar concluzia e dureroasă: „Cred că răul porneşte mai...

Cronica limbii, la cinci decenii (I)

Unde? Când? Cine? Revista „Ateneu” a deschis în 1973 o rubrică cu numele din titlu, nu întâmplător în luna martie. Este ediţia care anunţă numirea/ alegerea unui redactor-şef al publicaţiei: Constantin Călin, care în editorialul substanţial de pe prima pagină, „Poziţia revistei”, face cunoscută o disponibilitate: „Fiecare revistă îşi poate...

Ziua Limbii Române, la un deceniu

2013 – 2023               Aşadar, sunt zece ani de când alocăm din zestrea noastră de timp cultural un moment distinct graiului străbun, dintotdeauna parte a fiinţei spirituale. Potrivit Legii nr. 53/2013, la 31 august este instituită Ziua Limbii Române, de fapt un reflex a ceea ce s-a petrecut în spaţiul de...

Din examenele verii (III)

Se poate şi ceva mai uşor             Sunt două categorii de cerinţe, în accepţia Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie al Ministerului Educaţiei, când vorbim despre limba română funcţională/ normativă/ instrumentală. Prima ar solicita creativitatea bazată pe cunoştinţele lingvistice (în paranteză sunt plasate indicaţii cu termeni din morfosintaxă, pe...

Din examenele verii (II)

Bună idee! De ceva vreme, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (cum se numea în anul 2021) a inclus în pachetul de cerinţe din cadrul evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, uneori ca ultim punct al subiectului I, una dintre cele mai...

Din examenele verii (I)

Nu numai absolvenţii de gimnaziu ori de liceu au avut de susţinut probe de verificare a cunoştinţelor, ci şi cadrele didactice care au dorit să se titularizeze pe unul dintre posturile vacante anunţate de Ministerul Educaţiei. După susţinerea unui astfel de examen (la limba şi literatura română) şi obţinerea...

Puţină istorie a limbii noastre

Se ştie că nu există limbă care să nu fi fost influenţată de vecinele ei. În cazul românei, vorbim despre înrâuririle  venite dinspre maghiară, sârbă, bulgară, ucraineană, rusă, ultimele patru putând fi grupate în familia limbilor slave. Ceea ce nu a fost tratat suficient de serios este şi aspectul...

Văz şi auz

CALEA LIMBII ROMÂNE. „Eu cred că în pană de motive pentru a depune contestaţii, unii critică realizarea gramaticală a proiectului” (Cătălin Cîrnu, RRA, despre mersul greoi al planurilor de realizare a unei autostrăzi). O FEREASTRĂ FONETICĂ. „Câte silabe are cuvântul geam?” La întrebarea pusă de Europa FM a răspuns Edi,...

Baia şi somnul… (III)

Dar cu somnul cum e? Urmărind biografia cuvintelor (fiind omonime, le considerăm lexeme diferite), vom proba că fiecare are istoria lui, ceea ce anulează încadrarea în categoria polisemiei. Interesant este că lucrările lexicografice aşază mai întâi somnul din apă şi apoi somnul din timpul nopţii. Aşadar, SOMN1 desemnează peştele răpitor, iar...

Baia şi somnul… (II)

Polisemia de lângă noi: baia De ani buni, când e să ilustrez polisemia, compun aceeaşi poveste a… scăldatului. Din preistorie, omul şi-a stabilit locuinţa lângă un curs de apă. Aici ne interesează partea de igienă a corpului, folosindu-se în succesiune acelaşi cuvânt, baie, pentru scăldat/faptul de a se îmbăia (1.),...

Baia şi somnul… (I)

Bătaie de cap Cerinţa 4 de la punctul B al subiectului de limba română pentru absolvenţii clasei a VIII-a nu a fost deloc uşoară. Să citim: „Sunt omonime cuvintele subliniate în secvenţele din seria: a) când se deştepta din somn, văduva suspina; Din iaz, a pescuit un somn. b) legată...

Nu toate virgulele au trecut evaluarea şi bacul…

Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie a ales pentru proba la limba şi literatura română de la evaluarea naţională şi bacalaureat fragmente din operele lui Ioan Slavici (un basm), Octavian Paler („Deşertul pentru totdeauna”) şi George Călinescu („Ion Creangă. Viaţa şi opera”). A fost nevoie de câteva...