Variaţie liberă?
Formula de urare atât de uzitată îndeosebi la confluenţa anilor a căpătat o aură de pronunţat subiectivism. Făcându-se expresia vocii noastre interioare, pretindem ca grupul de trei cuvinte să primească forma echivalentă cu intensitatea urării. Rezultă că avem libertatea de a scrie cu majuscule peste tot: LA MULŢI...
Am vizitat Bălţiul (sau poate Bălţii?)
M-am aflat în dificultate când am intrat în sala de protocol a Universităţii de Stat „Alecu Russo”. Am întrebat-o direct pe conf. univ. dr. Elena Lăcustă, şefa Catedrei de limba română şi filologie romanică (câteva cărţi din biblioteca lui Mihail Andrei se află la...
Ludoteca lui Mihail Andrei
Artist în comunicarea didactică, mentorul între mentori a transmis elevilor săi informaţii ambalate în folia jocului de cuvinte, urmând îndemnul horaţian „Omne tulit punctum qui miscuit utile dulci” (Primeşte toată aprecierea cel ce îmbină utilul cu plăcutul – „Ars poetica”). Ca urmare, pentru a-i determina...
Profesorul, nu proful
S-a întâmplat în preajma zilei de 22 noiembrie 2023, când conducerea Colegiului Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” mă rugase să trimit textul plăcuţei care urma să desemneze sala dedicată lui Mihail Andrei. Într-o întâlnire preliminară, am transmis directoarelor Colegiului experienţa de acum doi ani, când am vizitat...
Dintr-un an al filologiei româneşti
Cel ce citeşte cartea de căpătâi a lui Mihail Andrei şi Iulian Ghiţă – „Limba română – fonetică, lexicologie, gramatică, stil şi compoziţie, exerciţii (În sprijinul cadrelor didactice şi al elevilor)”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983 – are de câştigat nu atât din partea...
Şcoala, biblioteca
Liceul „Pan Halippa” din localitate îi atrage pe copii, printre altele, prin maxima bunăvoinţă pe care o arată profesorii de acolo, înainte de toate conducerea instituţiei. Directoarea Ana Podlisnic şi fosta ei elevă, acum profesoară de limba şi literatura română, Tatiana Bibica ne-au promis că halippiştii vor fi...
O etimologie subiectivă…
Ne permitem aşa ceva pentru că avem în atenţie un lingvist recunoscut pentru mobilitatea gândirii şi pentru aplecarea către intimităţile cuvântului. Împrietenit pe viaţă cu bolta limbii române, Mihail Andrei (1 dec. 1923, satul/ comuna Cubolta, raionul Sângerei, Republica Moldova – 4 iun. 1990, Buhuşi, jud. Bacău)...
Acum patru decenii
La 19 noiembrie 1983, revista „Tribuna şcolii” ne-a publicat un set de „Exerciţii ortografice pentru clasele I-VI”, cu acest preambul: „Constatând că în clasa a V-a se întâlnesc situaţii – izolate – când elevii nu sesizează corespondenţa dintre litere şi sunete şi nu răspund cu echivalentele fonice...
O întoarcere la sensurile primare?
A apărut la Editura Corint Educaţional în 2022 şi poartă titlul „Gramatica limbii române pentru elevi şi profesori. Sinteze şi exerciţii”. Semnează şase filologe: Irina-Roxana Georgescu, Delia-Monica Georgescu, Raluca-Diana Răducanu, Ileana Gae, Alina Dinu, Maria-Ramona Nedea şi Adina Ionescu, coordonate de Adina Dragomirescu, conferenţiar universitar...
Final de eveniment
Cele trei substantive din titlu, puternice, mereu la zi, au fost rostite de părintele-poet Dumitru Ichim la despărţirea de publicul venit duminică seară, 29 oct., la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” din Piatra-Neamţ, pentru a lua parte la prezentarea a două cărţi: „Scaunul gol dintre noi”, de Florica...
1943
Iorgu Iordan, profesor la Universitatea „Cuza-Vodă” din Iaşi, publică la Institutul de Arte Grafice „Alexandru A. Ţerek” din localitate o lucrare devenită punct de referinţă în lingvistica normativă de la noi: „Limba română actuală – o gramatică a «greşelilor»”. Exemplarul pe care-l posed a aparţinut lui Alexandru Şendrea (1906-1986),...
O RAZĂ FIERBINTE. Prima ştire adusă de Adrian Soare în radioprogramul său („Dimineţi cu Soare”) din weekendul recent a fost că trei sferturi dintre conaţionali preferă muzica în limba română. Vom asculta pe Radio-România Actualităţi mai puţine piese în limba engleză? Dă Doamne! Propuneam în paginile Revistei „Ateneu”, în...
Noi nu am inventat nimic
Fonetica, primul strat al oricărei limbi, îi împrieteneşte pe cercetători, pentru că este, în general, partea comună a unei familii de idiomuri, spre deosebire de vocabular, al doilea strat, care le deosebeşte. Pentru limba română, una dintre lucrările teoretice de început este „Gramatica românească pentru...
Un fan bacovian
„Prin liceu şi chiar după aceea, am fost o împătimită de Bacovia”, ne scrie Elena Trifan. Predând poezia „Plumb” la un liceu din Ploieşti, a subliniat şi domnia-sa că „o consoană închisă între patru vocale era sursa de creare a atmosferei apăsătoare, sufocante”.
Caruselul literelor
Anca Sereş, din aceeaşi...
