Româna pentru toți

Dintr-un an al filologiei româneşti Cel ce citeşte cartea de căpătâi a lui Mihail Andrei şi Iulian Ghiţă – „Limba română – fonetică, lexicologie, gramatică, stil şi compoziţie, exerciţii (În sprijinul cadrelor didactice şi al elevilor)”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983 – are de câştigat nu atât din partea...

Şcoala, biblioteca Liceul „Pan Halippa” din localitate îi atrage pe copii, printre altele, prin maxima bunăvoinţă pe care o arată profesorii de acolo, înainte de toate conducerea instituţiei. Directoarea Ana Podlisnic şi fosta ei elevă, acum profesoară de limba şi literatura română, Tatiana Bibica ne-au promis că halippiştii vor fi...

O etimologie subiectivă… Ne permitem aşa ceva pentru că avem în atenţie un lingvist recunoscut pentru mobilitatea gândirii şi pentru aplecarea către intimităţile cuvântului. Împrietenit pe viaţă cu bolta limbii române, Mihail Andrei (1 dec. 1923, satul/ comuna Cubolta, raionul Sângerei, Republica Moldova – 4 iun. 1990, Buhuşi, jud. Bacău)...

Acum patru decenii               La 19 noiembrie 1983, revista „Tribuna şcolii” ne-a publicat un set de „Exerciţii ortografice pentru clasele I-VI”, cu acest preambul: „Constatând că în clasa a V-a se întâlnesc situaţii – izolate – când elevii nu sesizează corespondenţa dintre litere şi sunete şi nu răspund cu echivalentele fonice...

O întoarcere la sensurile primare? A apărut la Editura Corint Educaţional în 2022 şi poartă titlul „Gramatica limbii române pentru elevi şi profesori. Sinteze şi exerciţii”. Semnează şase filologe: Irina-Roxana Georgescu, Delia-Monica Georgescu, Raluca-Diana Răducanu, Ileana Gae, Alina Dinu, Maria-Ramona Nedea şi Adina Ionescu, coordonate de Adina Dragomirescu, conferenţiar universitar...

Final de eveniment Cele trei substantive din titlu, puternice, mereu la zi, au fost rostite de părintele-poet Dumitru Ichim la despărţirea de publicul venit duminică seară, 29 oct., la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” din Piatra-Neamţ, pentru a lua parte la prezentarea a două cărţi: „Scaunul gol dintre noi”, de Florica...

1943 Iorgu Iordan, profesor la Universitatea „Cuza-Vodă” din Iaşi, publică la Institutul de Arte Grafice „Alexandru A. Ţerek” din localitate o lucrare devenită punct de referinţă în lingvistica normativă de la noi: „Limba română actuală – o gramatică a «greşelilor»”. Exemplarul pe care-l posed a aparţinut lui Alexandru Şendrea (1906-1986),...

O RAZĂ FIERBINTE. Prima ştire adusă de Adrian Soare în radioprogramul său („Dimineţi cu Soare”) din weekendul recent a fost că trei sferturi dintre conaţionali preferă muzica în limba română. Vom asculta pe Radio-România Actualităţi mai puţine piese în limba engleză? Dă Doamne! Propuneam în paginile Revistei „Ateneu”, în...

Noi nu am inventat nimic Fonetica, primul strat al oricărei limbi, îi împrieteneşte pe cercetători, pentru că este, în general, partea comună a unei familii de idiomuri, spre deosebire de vocabular, al doilea strat, care le deosebeşte. Pentru limba română, una dintre lucrările teoretice de început este „Gramatica românească pentru...

Un fan bacovian „Prin liceu şi chiar după aceea, am fost o împătimită de Bacovia”, ne scrie Elena Trifan. Predând poezia „Plumb” la un liceu din Ploieşti, a subliniat şi domnia-sa că „o consoană închisă între patru vocale era sursa de creare a atmosferei apăsătoare, sufocante”.   Caruselul literelor Anca Sereş, din aceeaşi...

Confirmare Ne scrie profesoara Iulia Jicu, absolventă în 1997 a Liceului Pedagogic „Ştefan cel Mare”, care îşi aminteşte de acel curs antologic (fără pauza de 10 minute, asimilată natural de cei 40 de liceeni în actul de învăţare) dedicat poeziei „Plumb”, de George Bacovia. „Plecam de la clasificarea sunetelor şi...

L-am văzut pe Bacovia! Prima grijă a dascălului de română e să rezolve un imperativ care îi pune la încercare imaginaţia: cum poate să capteze şi mai ales să menţină atenţia elevului, fie el în ultimul an de liceu şi având de susţinut un examen dificil. Mai mult: scriitorul abordat...

„Gramatica, profesorul, elevul” Este titlul notelor amare din mai 1973 ale lui Valerian Ciubotariu, care constată că „extrem de rar putem găsi elevi pasionaţi de studiul limbii”. Exemplul vine din zona limbilor clasice: „Câţi elevi sunt captivaţi de studiul limbii latine?”, iar concluzia e dureroasă: „Cred că răul porneşte mai...

Unde? Când? Cine? Revista „Ateneu” a deschis în 1973 o rubrică cu numele din titlu, nu întâmplător în luna martie. Este ediţia care anunţă numirea/ alegerea unui redactor-şef al publicaţiei: Constantin Călin, care în editorialul substanţial de pe prima pagină, „Poziţia revistei”, face cunoscută o disponibilitate: „Fiecare revistă îşi poate...