Româna pentru toți

CORUL CATEDRALEI PATRIARHALE DĂ TONUL. Nu pentru că era de faţă Prea Fericitul Daniel, ci pentru că aşa e corect, coriştii au rostit – de fiecare dată şi toţi – „mormânturi” şi nu „morminte”, în troparul Învierii. Doar prepoziţia a doua din „cu moartea pre moarte călcând” nu a...

Post-text Interviul pe care Cristian Pătrăşconiu i l-a luat jurnalistului lingvistic, universitarului şi poetului Marcel Tolcea are şi alte elemente de interes, pe care e păcat să nu le facem cunoscute. Neliniştile limbii Părerea că „prietenii limbii române sunt scriitorii şi cititorii lor” (de ex., Şerban Foarţă şi Mircea Cărtărescu) îmi...

Pre-text În valurile de interviuri pe care le publică presa românească, majoritatea covârşitoare au ca subiect creaţia literară. (Vorbesc, desigur, despre convorbirile pe teme culturale.) Dialogul cu un lingvist este un caz la câţiva ani, iar aducerea în prim-plan a unui jurnalist din această categorie e o raritate absolută. Iată...

UN PREMIU ŞI DE LA NOI. Ofelia Popii, intervievată (de Pompilius Onofrei) după nominalizarea la Premiile Gopo, a folosit de câteva ori sintagma „ceva de genul ăsta”, în condiţiile în care tot mai des auzim „ceva de genul”. Asta da actorie! CU… MINTEA DE LA NOI. Există la RRC o...

Recurs la etimologie Se impune să mergem către verbul din limba latină compleo, -ere, -plevi, -pletum „a umple”, de unde forma ultimă (participiul) a generat adjectivul completus, -a, -um. O întâlnim astfel la Nicolae Bălcescu, în Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul (1878). Sensuri Multă vreme a trăit ca adjectiv (şi adverb),...

De la plus, la minus Într-o vreme când în satele din România pâinea era o raritate absolută, s-a construit expresia în varianta ei pozitivă şi mutată ca atare în literatură: „Ia grăbeşte, Irino, de fă focul şi pune de mămăligă” (Paul Bujor). Ar fi trebuit să mai treacă ceva vreme...

„Evenimentul” şcolăresc al anului trecut În februarie 2018 a avut loc simularea examenului de bacalaureat, o bine-venită cale de a-i obişnui pe adolescenţi cu rigorile acestui sistem de evaluare. Pentru prima oară însă, după ani buni, proba de limba şi literatura română nu mai cuprindea cerinţe din domeniul lingvisticii, ci...

Din îndepărtata Eladă, ţara muzelor... Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii a difuzat pe 3 mart. a.c., pe R.R.C., o dramatizare parcă anume pentru a ne aminti de tot mai dragul nostru pământean – „Daphne, fata negustorului cea isteaţă”, de Maurice Baring. Pornit peste mări şi ţări, tatăl tinerei i-a promis...

Fără ghicitoare... Se înţelege că nu ne arătăm interesaţi de înţelesurile ascunse ale imaginilor care ne însoţesc somnul, ci de comportamentul încă nefixat al pluralului unui substantiv deosebit de comun. Aşadar, vise sau visuri? Să deschidem cartea Nu ne ducem foarte departe în timp şi consultăm prima ediţie a DOOM-ului, cea din...

De două decenii Ziua de 21 februarie a fost proclamată de Conferinţa Generală a UNESCO, în noiembrie 1999, drept Ziua Internaţională a Limbii Materne. După un deceniu, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie menită „să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”. Limba maternă este...

„LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ”. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, întrebat de un elev ce disciplină să înveţe pentru a deveni preot, a răspuns: „Limba română!” Şi nu pentru că preotul militar şi poet Al. Mateevici ar fi continuat cu „Limba vechilor cazanii”. CONSTANTIN PLATON, AZI. Am ascultat cu plăcere microrecitalul...

Sfatul celui mai de sus S-a petrecut pe 30 ian. a.c. De la ora 8 un post de televiziune din Capitală anunţa pe crowl moartea unui tânăr chinez îndrăgostit de Eminescu. Atât mi-a trebuit: am rămas în faţa micului ecran până spre ora 12, când în sfârşit a fost prezentată...

Sens unic – legenda Trecerea meteorică prin viaţă a adolescentului chinez (2002-2019) a produs fiori şi a generat interpretări diverse. Ceea ce este cert este că Yuguo Yin s-a îndrăgostit pătimaş de România şi că şi-a pus în mişcare toată energia pentru a împlini cerinţa primordială – asimilarea limbii române. Parcurs...

Dilemă veche Dacă am desena o hartă a repartiţiei celor două forme pe teritoriul României, am fi obligaţi să marcăm zona judeţului Iaşi (de fapt, a municipiului) ca promotoare a variantei fără i (Iaşul) şi cea a restului ţării, unde ar trebui să existe forma cu i: Iaşiul. Curios...