Româna pentru toți

Nu e parodie Aţi recunoscut, desigur, ceva din titlul volumului de debut al lui Marin Sorescu, „Singur printre poeţi” (1964), cuprinzând ingenioase parodii. Noi ne ocupăm de academicianul Ion Coteanu (6 oct. 1920 – 11 dec. 1997, Bucureşti), unul dintre cei mai importanţi lingvişti ai noştri. În anul 1992, în...

Noutatea toamnei 2020 Ministerul Educaţiei şi Cercetării a făcut public un model de subiect la limba şi literatura română pentru absolvenţii clasei a VIII-a care, ca elevi, se pregătesc pentru evaluarea naţională. Sunt multe elemente de discutat în legătură cu structura şi conţinutul acestui subiect, dar deocamdată ne oprim la...

Bucovineanul îndatorat culturii Vorbim aici despre Dimitrie Vatamaniuc (25 sept. 1920, Suceviţa, jud. Suceava – 4 iul. 2018, Bucureşti), cărturar care şi-a legat numele mai întâi de creaţia literară (a debutat cu nuvela „Între primari”, în 1943, publicată de ziarul „Bucovina” din Cernăuţi), apoi de scriitori mai mult...

Absent(ă) din peisaj Citim recent că alegerile din anul 2020 nu au decorul sonor cu care am fost obișnuiți. „Aș fi vrut să aud portavocile de altădată”, scrie un cititor. Am tresărit la întâlnirea cu numele unui accesoriu preferat de liderii de campanie electorală, dar azi aproape uitat. De ce gen...

DINSPRE A.N.M., PRECIZIE LINGVISTICĂ… De când Ana Iorga, cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, este şi prezentatoare TV la Antena 3 (unde  susţine, cu folos, rubrica de cultivarea limbii „Pe cuvânt!”), ştirile sunt parcă mai atent supravegheate sub raportul normelor de exprimare. Astfel, pe...

Ne mulţumim cu puţin Sigur au existat proiecte dedicate zilei de 31 August încă de la începutul anului calendaristic, dacă nu chiar de mai înainte. Totul a fost regândit, mai precis ajustat serios, pentru ca în final să constatăm că au lipsit manifestările de profil. Am rămas la practica schimbului...

De 90 de ani Considerând că buna folosire a limbii materne este şi una dintre dovezile respectului faţă de Dumnezeu, un preot (pe nume Iuliu Morariu) a făcut publice, într-un ziar din 1930, „Cele 10 porunci ale poporului român”. Iată-le: 1. Daţi copiilor voştri nume românesc! 2. Păstraţi-vă graiul, portul şi...

Revenire necesară Nu aş fi dorit să mă întorc atât de repede la odiseea limbii latine. Rămân dator faţă de Centenarul naşterii, la 20 aug. 1920, a lui Zoe Dumitrescu-Buşulenga (deşi am mai scris, în spaţiul rubricii acesteia, despre marea doamnă a literelor româneşti) şi faţă de cei 130 de...

Un titlu din 2016 Așa se numește o broșură de 134 de pagini tipărită de Editura Spandugino în anul trecerii la cele veșnice a autorului – Solomon Marcus.  Se încheiase o nefiresc de lungă și agitată campanie de salvare a limbii latine, care – din dorința de a aerisi programa...

Nădejde neştirbită Nu suntem singuri în lupta cu duşmanul fără corp. Îl avem aproape pe Dumnezeu, cu care vorbim cu vorbele noastre ori cu cele ale slujitorilor bisericii. „Perla monahismului românesc”  Aşa a numit-o patriarhul Iustinian pe maica Teodosia (mireana Zorica Laţcu), pentru devotamentul fără margini arătat Celui de Sus. De la...

Avem în atenţie publicaţii care recent au părăsit existenţa clasică, dar şi-au păstrat exigenţele, inclusiv în privinţa limbii române. (SĂ) ŞTIM UNII DE ALŢII! Revista „Vitraliu”, a Centrului de Cultură „George Apostu” Bacău, oferă nr. 52 în format electronic, cu un sumar şi o tehnoredactare la aceeaşi înălţime ca toate celelalte...

Îmbogățire vocalică De 21 iulie se vorbește întotdeauna despre Vasile Alecsandri, pentru că unele istorii literare fixează această zi (a anului 1821) ca dată de naștere a poetului. Ca să nu fie singură eroarea, pe un post de radio am auzit o formă... îmbunătățită: *Alecsandrii. Probabil autorul minunii fonetice s-a...

În chip de motto „Din Sfânta Treime/ tocmai mama să fie/ lipsă? Cum, Doamne?!” (Emilian Galaicu-Păun, Chişinău) Noutăţi ortografice, deja vechi… Nu sunt spectaculoase, dar e bine să le ştim. Au fost consemnate în „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic” – DOOM2 (2005) şi sunt modificări faţă de DOOM1 (1982), notate cu !,...

NICI CHIAR AȘA! „Câteva persoane, independent una de alta, propun pentru masca de protecție denumirea de «botniță»”, scrie într-un post-scriptum Ștefan Cazimir, în „România literară”. Respingem și noi ideea și reamintim singurul sens al cuvântului: „Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată mușca,...