28 decembrie 2024

Româna pentru toți

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti mai deştept decât un copil de clasa a V-a?” –, era de ales între trei...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

Arheologie lexicală: Bacovia, la Teatru

Dilemă veche Datează din secolul trecut: firma teatrului băcăuan includea cuvântul Bacovia, aflat la el acasă, după cum se va vedea. De aici şi până la a-i aşeza alături termenul lipsă (?) n-a fost decât un pas, pe care l-au făcut nu numai spectatorii doritori de a da, în opinia...

Văz şi auz

PRIMA, NU ULTIMA! Pe 30 decembrie, la radioprogramul „Între prieteni” (RRA), Dan Creţa le cere numeroşilor săi ascultători să propună cuvântului anului 2020. După circa zece minute, îl aflăm: speranţă. Cine zicea că nu mai avem nici măcar speranţe? CINE NU ŞTIE GRAMATICĂ PLĂTEŞTE. Suntem anunţaţi de posturile publice de...

De la Cioran citire (II)

Meditaţie la început de an „Durerea este o senzaţie; suferinţa, un sentiment. Nu e corect să spui o senzaţie de suferinţă.” (1 ianuarie 1960) Întrebare fără paranteze „Cel mai mare păcat din lume este indiscreţia! A binevoitorilor, a celor care ne iubesc. (Sfântă Indiferenţă, unde eşti?)” (28 decembrie 1965) Bilingvism „O după-amiază întreagă am...

De la Cioran citire (I)

De vorbă cu noi Nu toate interpretările la adresa celui ce ne-a lăsat „Schimbarea la faţă a României” (apărută în 1936 şi revăzută de autor, în 1990) sunt juste. Cine a avut răbdarea de a parcurge însemnările din „Cahiers” (Paris, Editura „Gallimard”, 1997; 2000), traduse în română în 1999-2000, ar...

Teleşcoala noastră (XVII)

Întoarcerea profesorului la uneltele sale Lăudam în câteva rânduri lecţiile de matematică de la TVR 2 pentru că au în partea de sus a tablei o înşiruire de 10 paşi pe care îi parcurge profesorul, interesat nu doar de ce spune (informaţia transmisă), ci şi de cum spune (tehnica comunicării)....

Ortograful nostru

Omniprezent de câteva decenii Cred că niciun învățător sau profesor de limba și literatura română care a avut de pregătit un simplu referat, dar în special o lucrare metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I pe teme de ortografie nu a ocolit lucrarea lingvistului George Beldescu (16 nov. 1920, Odobești) „Ortografia...

Teleșcoala noastră (XVI)

„Lada de croitor a morfologiei” Așa a fost numit adverbul, dar nu pentru a-l face sinonim cu obiectele inutile (cum s-a spus), ci pentru a-i evidenția resursele nebănuite și posibilitatea de a ne scoate din impas când dorim a ne nuanța exprimarea. C. O., profesoara de serviciu din zilele de...

Văz şi auz

RUDĂ CU POETUL. Andrei şi Alecsandri au rădăcină (sau tulpină, dată fiind localizarea pe partea a doua a marelui nume) comună. Virtutea, energia, prestanţa au legătură cu grecescul andros „bărbat”, „om deplin” (cum ar spune Constantin Noica, referindu-se la Mihai Eminescu). Alipind capul – tot un grecism, alexo „a...

Teleșcoala noastră (XV)

Ediția de toamnă Așteptată într-o atmosferă destinsă (orizontul examenelor e îndepărtat), seria a doua a întâlnirilor de la TVR2 (în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării) se ocupă în continuare de clasele terminale, oferindu-le elevilor modele de rezolvare a subiectelor și sfaturi pe care nu le-am auzit în prima serie...

Deja cunoscut?…

Ziua lui Bănică Pe 11 noiembrie 1933 s-a născut la Călăraşi îndrăgitul actor Ştefan Bănică. RRA i-a acordat miercuri un spaţiu special în radioprogramul matinal, încheiat cu difuzarea uneia dintre cele mai frumoase melodii din repertoriul său: „Îmi acordaţi un dans?” Este de fapt o adaptare/ prelucrare a piesei lui...

A simplifica nu înseamnă a mutila

Entuziasmul cel scurt Când în septembrie a.c. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (al M.E.C.) a lansat un model de subiect pentru proba scrisă de limba și literatura română la evaluarea națională (clasa a VIII-a), s-a înregistrat un extaz temperat. Profesori, psihopedagogi, părinți, oameni de cultură au apreciat...

Văz și auz

VORBIRE ÎN AMVON ȘI PE SCENĂ. O „provocare colocvială” venită de la Gheorghe Geo Popa: „Limba română curată, chiar cu arhaisme, se mai vorbește în biserică, dar prea puțini oameni îi calcă pragul. De aceea o vorbioară – oare există cuvântul, domnule profesor Dănilă? – se cuvine spusă despre...

Juristul lexicograf

Părinte al dreptului roman Așa a fost numit Vladimir Hanga (21 oct. 1920, satul Cucova, com. Valea Seacă, jud. Bacău – 16 iun. 2013, Arad, jud. Arad) de comunitatea academică din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, în laudatio rostită cu prilejul acordării titlului de doctor honoris causa...

Singur printre nelingvişti (II)

Pronume… personal O carte revoluţionară a lui Ion Coteanu a fost „Gramatica de bază a limbii române” (1982, reeditată), în care lingvistul de mare autoritate sparge tiparele academice şi propune organizări proprii. De exemplu, clasa pronumelor este resistematizată astfel: 1. pronumele personal; 2. pronumele posesiv; 3. pronumele demonstrativ; 4. pronumele...