O veste alarmistă
Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi de aici în rândul elevilor (lor) şi al studenţilor filologi sau al absolvenţilor care pregătesc...
În panteonul limbilor pământului, colţul rezervat graiului nostru străbun se cuvine să-l cuprindă, la loc de cinste, pe scriitorul, publicistul, omul politic Nicolae Dabija (15 iul. 1948 – 12 mart. 2021).
De mult…
Înainte de anul marilor prefaceri, 1989, poetul închina limbii române versuri energice: „Grai vechi şi sfânt, fără cuvinte-aproape;/...
IUBIRE DE LIMBA ROMÂNĂ. Remarc cu plăcere prezenţa celui de-al doilea i în sloganul înscris pe bonul fiscal emis de un supermarket: „Cu toţii merităm ce e mai bun”. Data: 14 febr. 2021.
DUMINICĂ, TOT DE ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR. „Ca de obicei, pe când săptămâna veche se preface deja într-una nouă,...
Corect? Nu!
La lecţia din 23 febr. despre subiectul inclus, a fost scris cu litere roşii grupul de litere esc din cuvântul trezesc, ca localizare a subiectului inclus, care „se deduce din desinenţa verbului”. Da, dar cele trei litere nu au fost niciodată desinenţă (nu cunoaştem o desinenţă alcătuită din...
De când?
M-aş bucura să fiu contrazis, dar această categorie a subiectului a fost una dintre cele mai oropsite noţiuni gramaticale prezentate în programele şi manualele/auxiliarele destinate învăţământului gimnazial şi liceal în ultimele zeci de ani. Când vine vorba despre subiectul inclus, lucrurile se opresc dincoace de jumătatea lor. Ni...
Poziţia ortografilor
Academicianul Al. Graur nu discută în mod explicit subiectul, ci îl topeşte într-o tabletă publicată în „România literară” (1 apr. 1971), reluată în „Puţină gramatică” (II, Ed. Acad. R.S.R., 1988), sub titlul „Frecvenţă şi evoluţie”. Adjectivele feminine cu rădăcina terminată în -c, -g intrate de curând în limbă...
Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău recrutează candidați pentru admiterea în instituțiile de învățământ pe locurile destinate formării inițiale a cadrelor militare ale Jandarmeriei Române, în vederea ocupării celor 400 de locuri disponibile în cele două unități de învățământ postliceal care formează subofițeri jandarmi, respectiv:
- Școala Militară de Subofițeri...
Totuşi ce spun îndreptarele ortografice mai vechi...
Cel din 1909, care aplică „Regulele ortografice” din 1904 ale Academiei Române, se ambiţionează să fie model de aşezare a unui adjectiv pe cele patru paliere clasice: „drag, -gă; dragi, -ge” şi, special pentru feminin, „dragă, -ge; art. -ga; g. -gei, pl. -gele”....
Alte dicţionare academice
Se poate observa cu uşurinţă că nu intră în atenţia noastră dicţionarele de autor, a căror subiectivitate în tratare este declarată, ci doar acelea care transmit autoritatea celui mai înalt for ştiinţific – Academia Română. Să deschidem unul din 1958: Dicţionarul limbii române moderne (DLRM), unde găsim...
Revenire
Nu am bănuit că va fi nevoie de continuarea discuției pe tema de mai sus, dar faptul că se scrie și se discută despre o chestiune de ortografie nu poate decât să-i bucure pe lingviști. Aceștia sunt însă datori să intervină și să ofere în primul rând conținutul normei...
Academia Română, la post
Respectându-şi menirea, Radio-România Actualităţi l-a invitat, la prima oră, pe Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a acordat limbii române un spaţiu egal cu cel dedicat culturii în general. Fără a fi provocat, a stabilit locul, onorabil, al limbii noastre – 15 – între cele câteva...
Dilemă veche
Datează din secolul trecut: firma teatrului băcăuan includea cuvântul Bacovia, aflat la el acasă, după cum se va vedea. De aici şi până la a-i aşeza alături termenul lipsă (?) n-a fost decât un pas, pe care l-au făcut nu numai spectatorii doritori de a da, în opinia...
PRIMA, NU ULTIMA! Pe 30 decembrie, la radioprogramul „Între prieteni” (RRA), Dan Creţa le cere numeroşilor săi ascultători să propună cuvântului anului 2020. După circa zece minute, îl aflăm: speranţă. Cine zicea că nu mai avem nici măcar speranţe?
CINE NU ŞTIE GRAMATICĂ PLĂTEŞTE. Suntem anunţaţi de posturile publice de...
Meditaţie la început de an
„Durerea este o senzaţie; suferinţa, un sentiment. Nu e corect să spui o senzaţie de suferinţă.” (1 ianuarie 1960)
Întrebare fără paranteze
„Cel mai mare păcat din lume este indiscreţia! A binevoitorilor, a celor care ne iubesc. (Sfântă Indiferenţă, unde eşti?)” (28 decembrie 1965)
Bilingvism
„O după-amiază întreagă am...
De vorbă cu noi
Nu toate interpretările la adresa celui ce ne-a lăsat „Schimbarea la faţă a României” (apărută în 1936 şi revăzută de autor, în 1990) sunt juste. Cine a avut răbdarea de a parcurge însemnările din „Cahiers” (Paris, Editura „Gallimard”, 1997; 2000), traduse în română în 1999-2000, ar...