25 noiembrie 2024

Româna pentru toți

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai comode mijloace de informare, asemenea liceanului din clasele terminale care nu-şi mai (poate) face timp...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

Văz şi auz

MAJORĂRI… LEXICALE. „Vom mai adăuga încă şi un coeficient…”, anunţă un responsabil cu finanţele...

„Mitropolitul Dosoftei ne-a adus mai aproape Cuvântul”

Afirmaţia este parte a epilogului derulării exemplare a Proiectului „NU Burnoutului, DA lecturii! Dosoftei...

Ce nume alegem?

Dinspre secolul al XIX-lea Se împlinesc, în 2024, 165 de ani de la înfiinţarea Şcolii...

Limba română, la jumătate de mileniu

Privilegiul nostru Ne vom găsi norocoşi dacă vom afla că trăim o sărbătoare uriaşă: s-au împlinit cinci secole de la descoperirea primului text (care s-a păstrat) redactat în limba română: „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către Hans Benkner, judele Braşovului” (1521). A apărut în colecţia de „Documente” a lui Hurmuzaki...

Emoţii pentru fonetica de la evaluarea naţională

Starea de a fi Nu e nicio exagerare când mărturisesc că am avut emoţii pentru un singur compartiment din structura subiectului de la proba scrisă la limba şi literatura română din cadrul evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a: cel rezervat cunoştinţelor de fonetică (în economia generală a subiectului, apare...

Dintr-un posibil curs de etnolingvistică –Sânzienele

Localizare în timp Se ştie: este vorba despre sărbătoarea creştină înscrisă în calendar la data de 24 iunie. Mai este numită Drăgaica. Etnologii recunosc valoarea mitică a evenimentului estival (ca datare) şi caracterul floral-câmpenesc (ca ambianţă). Act folcloric Interesantă este distribuţia manifestărilor, pe zile. În ajun, seara, fetele de măritat şi flăcăii...

Văz şi auz

ÎNAPOI, LA NORMALITATEA GENULUI. „Elevii au revenit în bănci”, titrează TVR 1, la „Telejurnal”. Interviurile sunt acordate de trei doamne: X, Y – „directoarea Şcolii Nr. 4”, X1, Y1 – „învăţătoare la Şcoala...”, X2, Y2 – „profesoară la Şcoala...” Până şi pandemia respinge sintagma „doamna director”... I-URILE BINEFĂCĂTOARE... „Intuiţia, instinctul...

„În capitolul XXXV, Stroie Orheianu moare” sau cine a ascuns autorul?

De demult şi nu prea Obiceiul presei de a face publice „perlele” din lucrările scrise ale elevilor era la începuturi înainte de 1989, pentru ca imediat după 1990 să se nască o adevărată industrie a umorului involuntar, izvorât din nepricepere, ignoranţă, cultul improvizaţiei etc. Cadrele didactice nu gustau în general...

(Des)pre limba lui Cioran (VIII)

Severitatea ierarhiilor Româna e „cea mai poetică dintre toate” limbile, iar confruntarea cu ea nu e deloc uşoară. Remarcase aceasta Nichita Stănescu: „Îmi învăţam cuvintele să iubească;/ le arătam inima/ şi nu mă lăsam până când silabele lor/ nu începeau să bată.// Le arătam arborii/ şi pe cele care nu...

(Des)pre limba lui Cioran (VII)

Respect, pasiune, protecţie Nu reflecţia este productivă; „scriitorul trebuie să trăiască nemijlocit în limbă, nu să mediteze asupra ei”. „Nu mai caut imagini, nici limbaj (căci poezia, vai, e în primul rând asta), ci senzaţii.” „Căutarea cuvântului potrivit e un demers din cele mai vane. A medita asupra «scriiturii» echivalează...

(Des)pre limba lui Cioran (VI)

Vocea şi privirea – străjerii noştri Ceva rămâne totuşi: „Totul se duce pe apa sâmbetei la oameni, afară de privire şi de glas: fără ele, n-am mai putea recunoaşte pe nimeni după treizeci de ani”. Sau numai vocea: „Cu anii, totul se schimbă la o fiinţă, numai glasul nu. Doar...

(Des)pre limba lui Cioran (V)

Terapie prin morfosintaxă Gramatica, expresie a raportului dintre gândire şi forma ei, deconectează. Notează în trei reprize: „Am remarcat ce uşurare este pentru mine să am o carte de gramatică în clipele de melancolie” (1965); „Nimic nu ne ajută mai mult să învingem melancolia decât o carte de gramatică. Gramatica...

(Des)pre limba lui Cioran (IV)

Riscurile... adjectivitei Pare o operaţie simplă să asociezi unui substantiv o însuşire, mai ales când descrierea (unul dintre tiparele textuale, ca să mă exprim în limbajul didactic actual) cere cât mai multe combinaţii de acest fel (boala s-ar numi adjectivită). Şi totuşi, „niciun adjectiv nu se potriveşte perfect. Deci orice...

(Des)pre limba lui Cioran (III)

Carte existenţială   „Viaţa e ca un text la care ai muncit enorm, pe care ai vrea să-l îmbunătăţeşti fără să poţi, pentru că eşti sătul de el până-n gât: nu mai poţi adăuga nici o virgulă. Ştii că este imperfect şi incomplet, dar degeaba, nu mai găseşti nimic ca...

(Des)pre limba lui Cioran (II)

Exerciţiu de admiraţie Însemnează filozoful-scriitor în 1960, la Paris: „Extraordinara limbă română! De câte ori revin la ea (sau mai curând visez s-o fac, pentru că, vai, am încetat s-o folosesc), am sentimentul că, rupându-mă de ea, am comis o trădare criminală. Capacitatea ei de-a conferi oricărui cuvânt o nuanţă...

Pre limba lui Cioran (I)

Sloganul vorbirii corecte Sunt câteva reflecţii ale cărturarului Emil Cioran (8 apr. 1911, Răşinari, Sibiu – 20 iun. 1995, Paris) care proiectează limba în general şi limba română în special între datoriile fără de moarte ale vorbitorilor, care trebuie să şi-o asume cu toată seriozitatea. Una dintre acele ziceri a...

Teleşcoala noastră (XX): Să învăţăm româna cu profesorul TV

Colecţionarii de ghiduri Exista înainte de 1990 o serie de cărţi pentru învăţarea limbilor străine fără profesor, foarte căutate, ca de altfel şi în secolul de faţă, ba chiar mai intens acum. Ghidurile actuale dispun de accesorii (CD-uri sau DVD-uri), care optimizează însuşirea unei alte limbi. La acestea se...