25 noiembrie 2024

Româna pentru toți

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi de aici în rândul elevilor (lor) şi al studenţilor filologi sau al absolvenţilor care pregătesc...

Văz şi auz

MAJORĂRI… LEXICALE. „Vom mai adăuga încă şi un coeficient…”, anunţă un responsabil cu finanţele...

„Mitropolitul Dosoftei ne-a adus mai aproape Cuvântul”

Afirmaţia este parte a epilogului derulării exemplare a Proiectului „NU Burnoutului, DA lecturii! Dosoftei...

Ce nume alegem?

Dinspre secolul al XIX-lea Se împlinesc, în 2024, 165 de ani de la înfiinţarea Şcolii...

Tăcerile târziului

Am preluat titlul volumului de versuri semnat de Victor Mitocaru (17 apr. 1942, Pângăraţi,...

Văz şi auz

URARE-SALUT. „Să te binecuvânteze Cel de Sus!” e în loc de „Bună ziua!”, la austrieci. Am aflat de la comentatoarea Concertului de Anul Nou transmis de Radio-România şi am lăudat-o în gând pentru de la . RRA, ÎN FRUNTE. „Semne bune anul are, fie că e vorba de semne...

Dintr-un „Caiet de ricoşat gânduri” (II)

EXISTĂ AŞA CEVA? „Numesc «erată etică» enunţul corector prin care un individ sau o colectivitate recunoaşte şi regretă un act reprobabil din viaţa sau istoria sa. Ea este menită să repare în plan simbolic, prin asumarea unei vini, o eroare de comportament care surpă încrederea noastră în valorile comune...

Dintr-un „Caiet de ricoşat gânduri” (I)

Volumul de la Editura „Humanitas” (2019) îi aparţine lui Gabriel Liiceanu şi ne introduce în „misterioasa circulaţie a ideilor de-a lungul timpului”. Le-am selectat pe cele care au atingere cu limba română. SĂ NE ASUMĂM COMUNICAREA! „Ar trebui să fim foarte atenţi cu tot ce rostim. Alexandru Dragomir e singurul...

A cincea „Alecsandriadă” e despre limba română

Genericul spune tot Acesta este „Umanism – cultură – educaţie. De la Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, la Gramatica bardului de la Mircești (500 de ani de la redactarea primului text în limba română)”. Îi aparţine rectorului Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky, care l-a...

Pol al cultivării limbii române

Etichetă cu vechime A primit-o Universitatea „Vasile Alecsandri” în ceas de sărbătoare, la început de decembrie 2021, fără să aibă aerul unui gest convenţional. Aşadar, s-a spus, nu centru (acela este unul), ci punct sau pol al interesului pentru limba română la toate vârstele ei. De şaizeci de ani Chiar de la...

Câte ceva despre termenii din etnologie

Evenimentul-provocare De 17 ani, Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România (A.S.E.R.) organizează conferinţa anuală a membrilor ei, mereu cu câte o temă incitantă. În 2021 (24-26 noiembrie) s-a propus un subiect la ordinea zilei: „Terenuri, la vreme de criză”, despre care s-a discutat, online, din perspectiva specialiştilor din străinătate şi,...

Ştim să citim o cronică de spectacol?

De când e cerinţa? Recunoaştem: nu e de multă vreme în bagajul de deprinderi cu care trebuie să încheie cineva gimnaziul, solicitarea fiind adresată (şi, după unii, mai potrivită) elevilor de liceu. Şi totuşi ea face parte din curriculumul la limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a şi este...

Iar despre Grigore Gheba al gramaticii

Începuturile După parcurgerea, în context instituţionalizat, a experimentului ştiinţifico-didactic de predare-învăţare a limbii române, Ştefania Popescu a publicat o „Culegere de exerciţii gramaticale, cu noţiuni de morfologie şi sintaxă” (Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1968; 494 de pagini; 80.000 de exemplare), adresată „în primul rând elevilor din şcoala generală de...

Din nou despre Grigore Gheba al gramaticii

Instruirea programată, în detaliu O puteţi recunoaşte după paravanul englezesc programmed learning şi promovează învăţământul individualizat. Există trei tipuri de instruire programată. Prima, liniară (fondată de B. F. Skinner în 1954), a fost gândită astfel: materia de însuşit este programată în numeroase secvenţe, respectând constant logica întregului. Primul pas parcurs...

Un Grigore Gheba al gramaticii

Comparație motivată Criteriul pentru a-l pune pe cel mai cunoscut matematician alături de Ștefania Popescu (05.04.1942 – 02.11.2021) este unul cantitativ sau de durată. După cum acele culegeri de probleme de matematică erau cele mai răspândite în mediul școlăresc, de aceeași apreciere se bucura „Gramatica practică a limbii române, cu...

Teleşcoala noastră (XXII). Părăsiţi de toţi?

Abandon şcolar Fără voia lor, acum fără vina cuiva, toţi (pre)şcolarii au intrat în vacanţă pentru două săptămâni. (Dă, Doamne, să fie doar acestea!) Ar fi trebuit pus între ghilimele cuvântul „vacanţă”, pentru că psihologic erau pregătite pentru aceasta doar grădiniţa şi clasele I-IV. Ceilalţi au rămas, teoretic, ancoraţi în...

Teleşcoala noastră (XXI). Sezon nou

Nevoia de sprijin TV Mi s-a părut o veşnicie timpul scurs de la ultima ediţie a emisiunii „Teleşcoala” (12 iun. a.c.) până la prima din sezonul nou al TVR2. Se vede cu ochiul liber maturizarea proiectului pus la cale de Ministerul Educaţiei: au fost lărgite echipa de profesori – deşi...

Bacăul – excurs toponimic (II)

Varietăţi grafice (continuare) – italiană: Backo, Backou (1530), Bacho, Bachu (1588), Baco, Bacu (1588),   Bachau (1599), Bachon (1599), Bacao (ante 1600), Bacono (1600), Bacovia (1600), Baccove (1604), Bachone (1604), Baccon (1606), Bacone (1606, 1608), Baccia (1607), Bachovia (1614), Baccovia (1615), Boscouio (1631), Bacau (1632), Baccau (1644), Bakovia (1645),...

Bacăul – excurs toponimic (I)

Cele ştiute Cercetători, istorici, studenţi şi elevi curioşi să afle despre primele datări ale numelui de aşezare umană Bacău au avut la îndemână o lucrare apărută acum 30 de ani, la Editura Academiei Române. Se numeşte „Tezaurul toponimic al României. Moldova”, adică „Repertoriul istoric al unităţilor administrativ-teritoriale (1772-1988)” (Bucureşti, 1991),...