Româna pentru toți

Este titlul atelierului-concurs de lectură publică, o reală provocare lansată de Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, prin Departamentul de limba şi literatura română şi ştiinţe ale comunicării, în parteneriat cu Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău. Activitatea a fost inclusă în programul unui ispititor eveniment al...

La 3 octombrie 1954 (I. Hangiu, Dicţionarul presei literare româneşti, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român, 2004, s.v.) apărea la Chişinău acest „săptămânal al Uniunii Scriitorilor din Moldova”. În anii cruciali 1988-1989, gazeta a fost cea mai importantă tipăritură, care milita pentru revenirea limbii române la grafia latină și recunoaşterea...

Resurse organice ale limbii române Le-a identificat şi descris în teza sa de doctorat Ioan-Lucian Popa (30 nov. 1951, Bacău – 18 sept. 2024, Bucureşti), conf. univ. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, sub titlul „Un model integrator al situaţiei de sinonimie”, publicată de Editura...

Prin tot ce a lăsat ca avere culturală naţională, Constantin Călin (22 iun. 1940, Udeşti, jud. Suceava – 2 sept. 2024, Bucureşti) se înscrie între truditorii confruntaţi cu drepturile cuvântului purtător de miez şi de înveliş. Ca puţini alţii, a respectat legătura formă-conţinut, despre primul dintre termenii acestei ecuaţii...

Direcţii la un centenar Aducându-l în amintire pe istoricul literar Ion Rotaru (11 sept. 1924, Valea lui Ion, com Blăgeşti, jud. Bacău – 18 dec. 2006, Bucureşti), ne apar pregnante două sensuri ale preocupărilor sale. Primul, mai puţin cunoscut, este pledoaria pentru începuturile reale ale scrisului de la noi, care...

Un alt(fel de) 31 august La aceleaşi date, în 2023, ne-am bucurat cu fraţii noştri de peste Prut la ei acasă, mai întâi de Ziua Limbii Române. După un discurs înflăcărat, scriitorul Vladimir Beşleagă mi-a vorbit despre cel ce e portstindardul Unirii şi prin grai străbun – Vasile Alecsandri....

Un semn bun… Repetăm adevărul că învăţarea limbii române nu înseamnă doar definiţii şi exemple, oricât ar fi de concludente acestea, ci şi provocarea vorbitorului la situaţii care să-i pună la încercare capacitatea de a se exprima corect oral şi în scris. De aceea am tresărit când am citit ultimul...

Sezonul cratimei? Unele subiecte care privesc limba română date în vara 2024 au în atenţie acest semn ortografic. Mai precis, se cerea menţionarea rolului cratimei în structuri de tipul te-ar (te-ar face rege) – titularizare învăţători; s-o (ca s-o văd mai bine), nu-ţi (nu-ţi puteai imagina) – titularizare, respectiv definitivat...

De la Freud citire (sau de la Saussure) „Acum înţeleg eu de ce Cătălin merge la Berlin: că rimează…” Remarca îi aparţine Danielei Petrican, prezentatoarea Matinalului de la Radio-România Actualităţi, şi îl are în vedere pe colegul ei de microfon, delegat în capitala Germaniei pentru a comenta finala de...

Nu noi am greşit! Sau nu am greşit integral. Aşadar, citam din „Micul dicţionar academic” (2001) al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române cei doi vecini între care ar fi trebuit să sălăşluiască legitim cuvântul-cheie „clitic”: clitcă, respectiv cliteridectomie. Logic ar fi fost ca perechea să fie cliteridectomie...

Direct, despre complementul indirect Era de aşteptat ca transcrierea celor două definiţii al complementului indirect, girate de aceeaşi instituţie, Academia Română, în ani diferiţi (1966, respectiv 2005/2008), să provoace reacţia cititorilor. Suntem întrebaţi dacă primii „beneficiari” ai informaţiei – elevii şi studenţii – „se descurcă” în faţa unui limbaj...

Vocea Academiei Române, ieri... Candidaţii (profesori) prezentaţi la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din şcoli şi licee au avut de răspuns, pentru disciplina limba română, la o cerinţă aparent simplă (A): Prezintă aspectele definitorii ale complementului indirect. Vreme de o jumătate de veac şi mai bine, a...

Încă un centenar De data aceasta a fost semnalat de o candidată la examenul de absolvire a Programului de studii de conversie profesională Pedagogia învățământului primar și preșcolar din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău. Împrumutând ceva din stilul jurnalistic, Andreea Zaharia a cerut îngăduinţa comisiei...

Să citim ca la Paris! De bun gust şi ispititoare este secvenţa aleasă de responsabilii cu politicile de evaluare în educaţie pentru candidaţii la bacalaureat care au avut de rezolvat subiectul nr. 1 la proba de simulare. Iată începutul: „În fiecare dimineaţă, când ies, oricât aş fi de grăbit, mă opreşte...