22 ianuarie 2025

Româna pentru toți

Pentru stilistica limbii române

Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi ne-a lăsat o carte de căpătâi: „Poetică şi stilistică” (Bacău, Editura Egal, 1999), despre care mă simţeam dator să scriu că „este o strălucită aplicare a principiilor construcţiei artistice şi un ghid de iniţiere în universul fascinant al semnelor lingvistice şi, mai nou, al semnelor...

Dincolo de jocul de cuvinte

Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924 Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...

Cum scriem urarea de sfârşit de an?

Căutări în cea mai recentă lucrare normativă În 2024 a apărut a şasea ediţie a...

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de lumea artei, combinând fericit ecourile muzicii cu farmecul literaturii memorialistice. Cartea „Dintr-un secol de viaţă” este dovada unei conştiinţe vii, dinamice, mutată în focul mistuitor al celei ce a încorporat o sumă impresionantă de fapte...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai comode mijloace de informare, asemenea liceanului din clasele terminale care nu-şi mai (poate) face timp să citească opera artistică şi apelează la comentariile literare prefabricate, pentru care la bacalaureat primeşte o notă frumuşică. Mihai Semenov,...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi de aici în rândul elevilor (lor) şi al studenţilor filologi sau al absolvenţilor care pregătesc examene de admitere la facultăţi de drept, poliţie ş.a., s-a răspândit „informaţia” că în noua gramatică a limbii române nu...

Văz şi auz

MAJORĂRI… LEXICALE. „Vom mai adăuga încă şi un coeficient…”, anunţă un responsabil cu finanţele publice, în legătură cu recalcularea pensiilor. Era suficient un parcurs simplu: „Vom adăuga un coeficient…”, fără „mai”, „încă”, „şi”, care au un construit un triplu pleonasm. UNDE-AU FOST PROGRAMELE RADIO PENTRU CEI MICI? (Mi-)au lipsit în...

„Mitropolitul Dosoftei ne-a adus mai aproape Cuvântul”

Afirmaţia este parte a epilogului derulării exemplare a Proiectului „NU Burnoutului, DA lecturii! Dosoftei 400”, iniţiat de Centrul Cultural Misionar „Doxologia”, în asociere cu Ministerul Culturii, prin Programul pentru cercetare şi educaţie prin cultură – ateliere, fondul Nevoi culturale de urgenţă. Acţiunea, sprijinită de inspectoratele şcolare judeţene Suceava, Iaşi...

Ce nume alegem?

Dinspre secolul al XIX-lea Se împlinesc, în 2024, 165 de ani de la înfiinţarea Şcolii Gimnaziale „Alexandru Ioan Cuza” din Bacău (fosta Şcoală de Băieţi Nr. 2, ulterior Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 19), al cărei act de naştere a fost reprodus pe coperta a IV-a a revistei „Mugur alb”:...

Tăcerile târziului

Am preluat titlul volumului de versuri semnat de Victor Mitocaru (17 apr. 1942, Pângăraţi, jud. Neamţ – 3 oct. 2024, Bruxelles, Belgia), apărut în 2021 la Editura Ateneul Scriitorilor din Bacău şi dedicat apropiaţilor săi (Maria-Cristina, Stamatis, Maria şi George), pentru a da crezare etichetei puse de Grigore Codrescu,...

„Mai citim? Dacă da, cum?”

Este titlul atelierului-concurs de lectură publică, o reală provocare lansată de Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, prin Departamentul de limba şi literatura română şi ştiinţe ale comunicării, în parteneriat cu Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău. Activitatea a fost inclusă în programul unui ispititor eveniment al...

70 de ani de „Literatura şi Arta”

La 3 octombrie 1954 (I. Hangiu, Dicţionarul presei literare româneşti, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român, 2004, s.v.) apărea la Chişinău acest „săptămânal al Uniunii Scriitorilor din Moldova”. În anii cruciali 1988-1989, gazeta a fost cea mai importantă tipăritură, care milita pentru revenirea limbii române la grafia latină și recunoaşterea...

Vitalitatea sinonimiei

Resurse organice ale limbii române Le-a identificat şi descris în teza sa de doctorat Ioan-Lucian Popa (30 nov. 1951, Bacău – 18 sept. 2024, Bucureşti), conf. univ. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, sub titlul „Un model integrator al situaţiei de sinonimie”, publicată de Editura...

Pentru drepturile cuvântului

Prin tot ce a lăsat ca avere culturală naţională, Constantin Călin (22 iun. 1940, Udeşti, jud. Suceava – 2 sept. 2024, Bucureşti) se înscrie între truditorii confruntaţi cu drepturile cuvântului purtător de miez şi de înveliş. Ca puţini alţii, a respectat legătura formă-conţinut, despre primul dintre termenii acestei ecuaţii...

Unitatea limbă – literatură

Direcţii la un centenar Aducându-l în amintire pe istoricul literar Ion Rotaru (11 sept. 1924, Valea lui Ion, com Blăgeşti, jud. Bacău – 18 dec. 2006, Bucureşti), ne apar pregnante două sensuri ale preocupărilor sale. Primul, mai puţin cunoscut, este pledoaria pentru începuturile reale ale scrisului de la noi, care...

Confluenţe: luni şi anotimpuri

Un alt(fel de) 31 august La aceleaşi date, în 2023, ne-am bucurat cu fraţii noştri de peste Prut la ei acasă, mai întâi de Ziua Limbii Române. După un discurs înflăcărat, scriitorul Vladimir Beşleagă mi-a vorbit despre cel ce e portstindardul Unirii şi prin grai străbun – Vasile Alecsandri....

Vara şi evaluarea (VIII)

Un semn bun… Repetăm adevărul că învăţarea limbii române nu înseamnă doar definiţii şi exemple, oricât ar fi de concludente acestea, ci şi provocarea vorbitorului la situaţii care să-i pună la încercare capacitatea de a se exprima corect oral şi în scris. De aceea am tresărit când am citit ultimul...