Am o legătură sentimentală cu Deșteptarea, de peste treizeci de ani. Sunt foarte vii în mintea mea momentele acelea absolut extraordinare când au apărut primele numere. Lucram la revista...
Revin la personajul Doti, din cartea Martei Petreu „Domni și Doamne”, adăugând câteva trăsături, așa cum se desprind ele din portretul trasat de scriitoare. Dorina Ghibu („Ce fată frumoasă, impresionantă!”, a exclamat, admirativ, Lucian Blaga, când i-a auzit numele), a fost și o talentată actriță, care a jucat roluri...
Am câteva zile de concediu (o restanță de anul trecut), așa că mă delectez cu lecturi de plăcere. Una dintre acestea a fost „Domni și Doamne”, cartea Martei Petreu, o scriitoare la care țin foarte mult. Din multe motive, și nu am să le înșir chiar pe toate, ținând...
Să poți spune că nu ai fost niciodată singur (deși o astfel de afirmație nu trebuie luată chiar în absolut) este un mare privilegiu, un cadou neprețuit pe care ți-l face soarta. Iar Andrei Șerban a fost unul dintre acești mari norocoși, având o viață plină, marcată de întâlniri...
În cartea de evocări a lui Andrei Șerban, rămân împreună și acum, după dispariția lor, cei doi mari prieteni, Ștefan Iordache și Gheorghe Dinică, portretele lor fiind alăturate. Pe ultimul, regizorul îl numește „marele Gigi”, dezvăluind că a trăit, văzându-l jucând, „o stare de uimire, de venerație și recunoștință”....
Cred că în toate timpurile bunătatea a fost ceva rar, dar în zilele noastre mi se pare că ea aproape a dispărut. Oamenii au devenit supărăcioși, suspicioși, clevetitori, temători, agresivi, faptele bune, altruismul, generozitatea, solidaritatea fiind noțiuni străine pentru cei mai mulți dintre ei. Or eu, dacă ar fi...
Pot să spun că mi-a plăcut cum s-au agitat spiritele, avântându-se în păreri, care mai de care, în legătură cu un film, lucru foarte rar în vremurile noastre atât de aculturale. Mă refer la zarva stârnită pe rețelele sociale de premiera de pe Netflix, „Don’t look up!”, prezentată înainte...
Ce început primăvăratic de an, cu temperaturi incredibile, mă simt de parcă aș fi undeva departe, pe un țărm al Mediteranei. Dar e doar o iluzie, pentru că sunt tot aici, la noi, în pestrițul iarmaroc balcanic, unde vezi același spectacol, doar cu alte măști, cum zice Eminescu în...
Anul trecut, înainte de Crăciun, eram la Ovidiu Ungureanu, în elegantul și primitorul său Studio Chromatique, împreună cu mulți invitați de-ai lui, regăsibili și în seria de portrete expuse pe pereți. Lui Ovidiu îi venise minunata idee să facă, într-o atmosferă și un cadru de sărbătoare, fotografii cu oamenii...
Există un miros de sărbători, o combinație de fapt, care include și un melanj de amintiri. Pentru că memoria este coerența noastră interioară, rațiunea, sentimentele și chiar acțiunile noastre. Este cea care ne definește, ne dă identitate, și fără ea viața nu este viață. Mirosul de zăpadă proaspătă, de...
Se spune despre actori că sunt printre cele mai narcisiste persoane , și asta nu e departe de adevăr. Unii reușesc însă să rămână simpatici, chiar în această ipostază foarte egoistă. Roger Moore, celebrul Sfânt (din serialul cu același nume), cu nostima lui ridicare din sprânceană și surâsul ștrengăresc...
În lumea asta nedreaptă, prost croită (despre „lemnul strâmb al umanității” glosa și Kant) plină de suferinţă, de mizerie și ticăloșie, se spune că există, totuşi, un lucru bine împărţit. Şi anume, prostia. După cum afirmă André Glucksmann, autorul unei cărţi intitulate chiar aşa, Prostia, de „favorurile” acesteia nu...
Sunt în viață întâlniri destinale, cu oameni care-ți marchează devenirea, te modelează într-un fel anume, și sunt cărți, pe care, citindu-le, simți că ți-au crestat sufletul, punându-și, pentru totdeauna amprenta asupra ta. Fără astfel de șanse, pentru că asta sunt, ne-am putea destrăma, rătăci. Pe lângă întâlnirile reale, sunt...
Mă despart greu de unele cărți, pe care le citesc pe îndelete, zăbovind mai mult la acele capitole care mă interesează prin tipul de informație, prin noutatea, ineditul acesteia, și prin ideile dezvoltate, prin comentarii.
Foarte interesant, astfel, în lucrarea lui Andrei Oișteanu „Moravuri și năravuri”, este eseul din final,...
Mare lucru știința asta a titlurilor! Pentru că sunt cărți care-ți stârnesc curiozitatea de cum le-ai văzut sau ai auzit de ele, atrăgându-te ca un magnet. Așa sunt de pildă, cele ale lui Andrei Oișteanu, care a scris despre sexualitate, despre narcotice în literatura română, cu dezvăluiri foarte...