Este cunoscut faptul că gradul de fericire al unei persoane este direct proporțional cu nivelul și calitatea conexiunilor sale sociale. Pe scurt, bunăstarea noastră psihică și sănătatea noastră fizică depind, în mare măsură, de interacțiunile noastre sociale și de implicarea activă în viața comunitară. Relațiile sociale bazate pe empatie și altruism aduc practicanților beneficii imense – fericire, sănătate și longevitate; sunt adevăruri dovedite științific de echipe de cercetători (psihologi, psihiatri, sociologi) de la Universitatea din Michigan și de la Universitatea Harvard, pe baza unor studii interdisciplinare deosebit de complexe efectuate în ultimele trei decenii.
Suntem cu toții niște ființe sociale iar nevoia noastră de socializare face parte din natura umană profundă. În această paradigmă sunt definite și probate toate virtuțile umane. Bunătatea, curajul, bucuria, spiritul de sacrificiu, iubirea, generozitatea ș.a. sunt posibile numai prin raportarea la celălalt iar esența acestei umanități ține de capacitatea noastră de a dărui și de a ne dărui; este amprenta divină rămasă în noi, este ultima redută a sacralității, este un miracol nenegociabil ce a rezistat până astăzi într-o societate de tip contractualist în care totul este de vânzare.
Conceptul de dar/dăruire a contribuit decisiv la detașarea noastră de restul ființelor vii și traversează întreaga cultură și civilizație umană. Mai mult decât atât, societățile așa-zis primitive au pus darul la baza vieții lor sociale și economice iar acest fapt a fost bine documentat de către antropologi la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Exemplul clasic este kula, obicei descris de Bronislaw Malinowski – 18 comunități tribale ce populau insule din Oceania, călătoreau sute de kilometri cu bărcile, pentru a oferi altor triburi obiecte cu valoare exclusiv simbolică: lănțișoare și podoabe de gît realizate din scoici roșii sau brățări din discuri realizate din scoici albe. Schimbul, ce sublinia o întreagă cultură a reciprocității și a ierarhiilor, avea menirea de a defini relațiile de bună vecinătate și non-agresiune dintre triburile implicate. Norma reciprocității obliga la întoarcerea darului iar nerespectarea acestei norme echivala cu un soi de declarație de război sau de ieșire în afara înțelegerilor de bună vecinătate.
Antropologul francez Marcel Mauss este cel care a teoretizat „economia darului”, pe care a contrapus-o barter-ului și apoi schimbului monetizat. În mare, teoria afirmă faptul că nu indivizii ci colectivitățile sunt cele care se obligă reciproc și că schimburile dintre comunități implică un sistem al prestațiilor totale – nu se schimbă doar bunuri și averi, mobile și imobile, ci și formule de politețe, ospeții, copii, femei, servicii militare, dansuri, ritualuri, ședințe de șamanism ș.a. Cel mai spectaculos exemplu este cel oferit de triburile de pe coasta de nord-vest a Statelor Unite, denumit de comunitățile de amerindieni – potlach. Aceste triburi foarte bogate își petrec iernile împreună într-o sărbătoare perpetuă conturată în jurul formei supreme de a cheltui/a dărui – distrugerea totală a bunurilor agonisite peste an, în ceremonii fastuoase, implicând festinuri memorabile și principii de rivalitate și antagonism, pentru a sublinia importanța simbolică a poziției inițiatorului în ierarhia socială și pentru a crea impresia că nu dorești să primești nimic în schimb. În cadrul acestor ceremonii, în fața tribului invitat, sunt arse cutii întregi cu ulei de balenă sau de olachen (peștele lumânare), sunt incendiate case și distruse mii de pături, sunt aruncate în apă obiecte de cupru dintre cele mai scumpe etc. în încercarea de a „reduce la tăcere” rivalul; un ceremonial cu implicații religioase, mitologice, șamanice, în care este pusă în joc onoarea șefilor de trib, a strămoșilor și a zeilor.
Inutil să mai precizez faptul că rata criminalității în cadrul acestor societăți era aproape de zero. Cum să furi de la cineva care te invită să distrugi tot ce are mai bun?
Bucurați-vă de darurile pe care le puteți oferi semenilor!
La mulți ani, 2024!
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
