Măcar o dată-n viață, orice băcăuan a visat să fie milionar. Varianta la îndemâna oricui este loteria. Doar că jocurile de acest tip încep să iasă din sfera de interes a oamenilor, destul de puțini dintre concetățeni având, încă, încredere în loterie. Prin urmare, cu o minimă educație financiară, se pot face bani și apelând la alte instrumente. Condiția este să dispui de sume cu mai multe zerouri în coadă.
Posibilitatea de a deveni milionar, peste noapte, jucând la loto, este destul de redusă: 1 la aproape 14 milioane. Altfel spus, la fiecare 14 milioane de variante jucate, cineva ar putea, eventual, să prindă combinația câștigătoare. Greu de spus care este realitatea la sistemele de joc de la noi, întrucât compania care deține acest portofoliu evită să furnizeze numărul total al biletelor înregistrate la fiecare extragere. Cert este că jocul la loto nu reprezintă, în niciun caz, o investiție. De altfel, prin definiție, a investi înseamnă tocmai a plasa un fond, un capital, într-o activitate, cu scopul de a obține profit. Or, cei mai mulți care, vreme îndelungată, au jucat la loterie mai degrabă au pierdut bani, decât au câștigat. Ceea ce dovedește, încă o dată, că jocul de tip loterie ține de noroc, bazându-se pe numere extrase la întâmplare.
Unora le place… loteria
Alegem, ca variantă de calcul, jocul de tip loterie „Joker”, din ce în ce mai atractiv pentru jucătorii pasionați, date fiind și reporturile mari care se strâng într-un an. Însă, la fel de bine, putem să introducem în calcul și jocul „6 din 49”, și mai îndrăgit de jucători, tocmai din cauza câștigurilor mari, înregistrate la perioade relativ scurte. Cert este că un jucător fidel care participă, cel puțin săptămânal, la unul dintre aceste jocuri, cheltuie 10,50 de lei (jucând fie două variante la Joker, inclusiv „Noroc plus”, fie două variante la 6 din 49, fără jocul „Noroc”). Într-un an, „investiția” se duce la câteva sute de lei, dacă joacă în fiecare ediție de duminică, fără a primi, la schimb, niciun ban din câștiguri. Dacă joacă de două ori pe săptămână, evident că sumele cheltuite anual se dublează. „Bani irosiți”, ar spune mai toată lumea responsabilă. Singura consolare este că eventualele câștiguri la loto, cu o valoare de până la 66.750 lei, se impozitează cu doar cu 1%. Impozitul crește la 16%, pentru câștigurile de peste 66.750 de lei și până la 445.000 de lei, inclusiv. Ce depășește această limită, se impozitează cu 25%.
Dobânzile, la bancă – mai mult decât nimic
Există, însă, și alte variante care, teoretic, ar putea să ne aducă mai mulți bani în buzunar. Doar că acestea cer timp și, firește, o minimă educație financiară. Cel mai simplu, la îndemâna oricui, este să opteze pentru a-și pune banii în cunoscutele depozite bancare, chiar și la nivelul de dobânzi, din prezent, extrem de scăzut, față de perioada de glorie a anilor ’90. Dacă jucătorul nostru (care irosește anual cei 1.092 de lei, participând de două ori pe săptămână la jocurile loto) ar opta să își depoziteze banii în bancă, ar obține un câștig net de … 33,42 lei. Mai mult decât nimic. Asta dacă ai plasat cei 1.092 de lei (săptămâna trecută, când a fost redactat articolul n.r.), într-un depozit la termen, cu o capitalizare a dobânzii, care oferea o rată a dobânzii de 3,40% (cea mai mare, din acel moment). Continuând jocul nostru matematic, dacă nivelul dobânzii ar fi același (lucru greu de crezut că ar putea să se petreacă, în realitate), depunerea inițială, de 1.092 de lei, ar ajunge la 1.476,14 lei…, doar că în 10 ani. La calcul, am folosit dobânda compusă, ceea ce înseamnă că deponentul nu va ridica suma la fiecare sfârșit de an, ci o va capitaliza. În plus, nu au fost luate în calcul restul reținerilor (taxe, comisioane și impozite) și nici…inflația. În concluzie, depozitul la bănci nu bate nici măcar inflația (3,8%, anul trecut), după ce plătești comisioane și impozit pe venit.
Investițiile în titluri de stat, … cam tot pe acolo
De ceva ani, statul le propune băcăuanilor un instrument de economisire considerat „ceva mai avantajos”, judecând după dobânzile calculate: titlurile de stat „Tezaur”. În prezent, aceste obligațiuni oferă dobânzi anuale de 3% – 3,45%, în funcție de perioada pentru care sunt achiziționate. La un calcul pur matematic, presupunând că statul va continua să emită titluri „Tezaur”, la emisiunea cu dobânda cea mai mare din prezent – 3,45%, pe 5 ani -, câștigul ar fi de 37,67 de lei pe an, pentru aceeași sumă, de 1.092 de lei, investită anual. De precizat că titlurile de stat aduc un venit fix, pe toata durata investiţiei. Banii câştigaţi de pe urma obligațiunilor de stat nu sunt impozitaţi, un alt avantaj fiind și faptul că a fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice. Așadar, titlurile de stat nu te îmbogățesc, doar dacă ești deja bogat și plasezi valori mari în emisiunile Ministerului de Finanțe. Minimum … 1,4 milioane de lei, ca să zici că trăiești bine, fără să faci nimic. Cu banii ăștia, câștigul anual ar fi de 48.300 de lei. Sau 4.025 de lei pe lună, sumă cât de cât decentă care ar mulțumi un locuitor din mediul urban.
Bursa și… restul
O a treia opțiune, ceva mai complicată, dar și mai riscantă, ar fi plasarea banilor pe bursă. În acest caz, intervine combinația dintre timp și studierea pieței, dacă plasăm banii în fonduri de investiții sau direct pe bursă. Sigur că exemplu de calcul proprus inițial este pueril, dacă ar fi să socotim cei 1.092 de lei pe care-i avem la dispoziție. Însă, de dragul calculelor, o să ignorăm acest detaliu, inclusiv faptul că, la investiția directă pe bursă, brokerii solicită, la deschiderea contului, alimentarea acestuia cu o anumită sumă. Dacă luăm în calcul indicele BET (care reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe bursa românească), evoluția din ultimii zece ani indică un randament anual de circa 8%.
La final, demne de amintit sunt și investițiile în aur (de ex: în 2020, incertitudinile economice provocate de pandemie au dus la o creştere de 40% a investiţiilor în acest metal prețios), în imobiliare (terenuri, case, apartamente etc), dar și în mașinile de colecție sau orice alt obiect care acumulează valoare în timp sau (de ce nu?) în mult hulitele criptomonede. Am lăsat la urmă, investițiile … în educația personală, fie că vorbim despre un simplu curs de calificare, despre un master sau o super-specializare. Astfel, după doi-trei ani de studiu, o calificare poate aduce un loc de muncă foarte bine plătit, unde, cu puțină strădanie, poți avansa, cât mai mult, în ierarhie.
În loc de concluzii
E de la sine înțeles că toate calculele de mai sus nu trebuie luate, în niciun caz, ca pe o recomandare de investiții, ci mai curând ca un joc al cifrelor, din care fiecare poate, eventual, să se inspire sau nu. Pe de altă parte, accentuez asupra faptului că, în calcule, nu s-a ținut cont de taxe, comisioane și impozite, și nici de inflație, componenta poate cea mai erozivă a valorilor de orice fel. În plus, accentuez pe ideea că randamentele cele mai mari (la depozite, titluri de stat și restul) se obțin la sume cu multe zerouri în coadă, pe termene medii și lungi.
