Imobilul situate pe strada Mihai Eminescu, la nr. 10, este opera arhitectului George Sterian, unul dintre cei mai renumiti arhitecti ai epocii, fondatorul revistei „Arhitectura”. Având functia de cladire pentru locuit, ea apartine unei categorii speciale de arhitectura, motiv pentru care a fost înscrisa pe Lista monumentelor istorice din 2004, reluata în 2010 ca facând parte din grupa valorica “A”, de importanta nationala si internationala.
Construita între anii 1921-1924, dupa propriile planuri ale arhitectului, cladirea a fost conceputa în spiritual epocii care promova un stil neoromânesc, combinat cu elemente eclectice preluate din arhitectura occidentala a secolului al XIX-lea.
Terenul de amplasament a apartinut arhiectului George Sterian, care si-a propus construirea acestui imobil cu functie de locuire, fiind reprezentativ pentru stilul architectural al cladirilor urbane de epoca.
Imobilul are o arhitectura monumentala, cu nivele puternic marcate, decoratii specifice, acoperis înalt, contraforturi si turn de veghe, sugerând cu elementele respective pe cele de la castelele medievale.
Monumentul de arhitectura este alcatuit din trei nivele functionale, respective demisol, parter si etaj. Planul constructiei este aproximativ patrat, cu rezalituri. Intrarea în cladire se face prin fatada principala, orientata spre strada Mihai Eminescu. Usa este marcata de intrarea în forma de semicerc, dublata de un element decorativ de aceeasi forma. Deasupra acesteia, la etaj, patru ferestre sunt reliefate de tot atâtea arce de cerc. În dreptul fatadei posterioare cu turnulet se afla scara care face legatura între cele trei nivele ale casei. Fatadele laterale sunt situate spre est si vest, ultima având o intrare secundara.
Elementele decorative de la exterior, parapeti, cornise, medalioane, cosuri si turnulete de pe acoperis amintesc de arhitectura franceza a secolului al XIX-lea. Unele componente volumetrice ale exteriorului acestei cladiri sunt constituite din elemente de arhitectura gotica ce sugereaza imaginea unui castel fortificat, prin contraforturi existente pe laturile de vest si de est si prin amplasarea pe latura de nord a turnului de straja, prevazut cu creneluri dispuse perimetral. Tot în acest registru se înscriu si decoratiunile de ceramica smaltuita situate sub cornisa fatadei principale.
Acoperisul initial, din sarpanta de lemn pe scaune, avea învelitoare de tigla solzi si tabla la turnulet. Acoperisul aferent turnului era tip terasa necirculabila.
Infrastructura este alcatuita din fundatii din beton simplu sub ziduri, cu adâncime de 0,60 m sub cota pardoselii. Suprastructura este realizata din zidarie portanta din caramida, cu grosimi variabile.
Turnurile, pozitionate asimetric fata de axele de simetrie, au zidurile din caramida. Planseele peste parter si etaj sunt realizate din lemn, grinzi de lemn, iar cel de la terasa este din beton. În anul 1950, casa a fost nationalizata si data fabricii Metalurgica.
În anul 1963, cladirea a intrat în administrarea Sfatului Popular Regional Bacau, transferata ulterior Întreprinderii de Gospodarie Comunala si Locativa. Dupa anul 1990, cladirea a devenit Grup Termloc SA Bacau. Începând din anul 2010, casa a devenit proprietatea SC Vanel Exim SRL Bacau. Noul proprietar a facut o serie de lucrari de reparatie a acoperisului cu avizul Directiei Judetene pentru Cultura Bacau. În prezent, Casa aritect George Sterian se afla în proprietatea Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului.
Prof. dr. Dorinel Ichim, cercetator
