De câțiva ani de zile politicienii și susținătorii anumitor partide din România trag cu toate armele în PSD, partid numit „ciuma roșie”, întruchiparea răului absolut, motivul tuturor problemelor societății noastre. Dacă-l sculai la miezul nopții pe un liberal sau un userist și-l întrebai de ce nu-i merge țării bine, ți-ar fi răspuns că din cauza PSD.
Dacă-l întrebai pe Klaus de ce și-a aruncat paltonul, îți răspundea fără să clipească: „pesede”. Nu avem autostrăzi din cauza ciumei roșii, nu avem apă caldă tot de aia. Ați prins ideea.
Au venit alegerile, PSD a câștigat cele mai multe voturi dar a fost sărit de Klaus care a dat guvernul partidelor „democrate”. În doi ani de zile s-a dus de râpă totul, bașca am mai și rămas datori. Cele două partide „democrate” s-au suduit ca la ușa cortului și s-au despărțit cu o moțiune de cenzură.
Aritmetica electorală spune că, dacă PNL nu se împacă cu USR PLUS, singura șansă a PNL ca să facă un guvern este să se alieze cu PSD.
Brusc, liderii PNL au uitat de „ciuma roșie”. PSD a devenit, dintr-o dată, un partid european, reformat, frecventabil. Cei pe care-i înjurau cu sârg în campanie au devenit niște posibili tovarăși de guvernare.
Au fost spălați de păcate, șterși de flegme, împrospătați cu niște parfum de import și sărutați cu buze lipicioase, dovadă că în România, politica e mai puțin despre morală și mai mult despre bani și împărțirea cașcavalului.
Că electoratul PSD este scârbit de așa ceva, este cât se poate de clar. Dar nu vreau să-mi imaginez prin ce crize identitare trece acum electoratul liberal, cel îndemnat de Orban, acum câțiva ani, să ia cu parul aleșii PSD.
Placut îmi este Eminescu, poet național și geniu nepereche, etc., dar România nu poate fi descrisă decât de Caragiale:
„Costachel Gudurău liberat az dimineață lipsa probe intenție asasinat. împăcat cu directoru. Pupat toți piața endependenți. Mâne sară logodnă Raul madam Atenaisa Perjoiu”.
