Am inteles, in comunism a fost rau. Ni s-a repetat acest lucru in ultimii 20 de ani pâna ne-a iesit pe nas. A fost rau pentru ca nu aveam libertate, nu avem drepturi, nu puteam injura liderii, nu aveam ce mânca si munceam de ne sareau capacele. Am inlocuit, asadar, comunismul rau cu capitalismul despre care ni s-a spus ca este „bun”.
Doar ca de 20 de ani tot incercam sa gasim partile bune ale capitalismului. Si nu reusim.
Ni s-a spus ca aceia care vor munci, o vor duce bine deoarece asa functioneaza sistemul; vedem, insa, ca exista mii de oameni care muncesc pe brânci si abia au cu ce-si duce zilele in vreme ce câtiva politicieni si afaceristi care au facut tranzactii cu statul nu mai pot de atâta bine.
Ni s-a spus ca trebuie sa eliminam toate restrictiile pentru ca sa vina investitorii. Investitorii au venit, au falimentat industria noastra, platesc salarii proaste si ofera conditii de munca la fel de proaste si-si repatriaza profitul. Noi ne alegem cu praful de pe toba.
Ni s-a spus ca trebuie sa lasam piata libera, fiecare firma sa-si faca propriul standard, fara ca statul sa intervina, pentru ca piata se va regla singura. Ca urmare, sunt pline alimentarele de salam din soric, pui injectati si alte alimente facute din resturi. Piata nu reactioneaza pentru ca nu exista alternative iar alimentele de calitate costa extraordinar de mult.
Ni s-a spus ca vom fi liberi sa decidem ce facem cu viitorul nostru, ce stat dorim sa avem, ce sistem politic, ce vom face cu resursele noastre. doar ca, de 20 de ani, o mâna de oameni, aceiasi oameni, fac jocurile politice, ei decid schimbarile, ei hotarasc cum se voteaza.
Aproape nici una din promisiunile care ni s-au facut acum 20 de ani nu s-a materializat. Am ramas prizonierii unei realitati tot mai crunte, din care nu putem iesi nu pentru ca nu am vrea, ci pentru ca forte tot mai puternice ni se impotrivesc.
Nu zic ca in capitalism este rau. Doar vreau sa mi se arate unde este binele.
