În ultimii ani, fenomenul deepfake a captat tot mai mult atenția publicului larg și a experților în securitate digitală.
Deși acest subiect a devenit un punct central al discuțiilor recente, originile deepfake-urilor datează din 2017, când primele cazuri de videoclipuri falsificate au început să apară online. Termenul „deepfake” a fost popularizat pe platforma Reddit, într-o comunitate dedicată postării de videoclipuri manipulate digital. Aceste deepfake-uri timpurii utilizau software de inteligență artificială pentru a suprapune fețele celebrităților pe corpuri din videoclipuri pornografice, marcând începutul unei tehnologii care astăzi prezintă riscuri semnificative, scrie Legal Badger.
Cum funcționează tehnologia deepfake?
Deepfake-ul utilizează algoritmi de inteligență artificială și tehnici avansate de învățare automată pentru a crea materiale audio, foto sau video false, care pot părea autentice. Tehnologia permite recrearea și manipularea caracteristicilor faciale și vocale ale unei persoane, generând conținut care poate înșela chiar și cei mai atenți observatori. Această capacitate de a fabrica realitatea deschide ușa unor multiple utilizări rău intenționate, printre care se numără și infracțiunile de înșelăciune și șantaj.
Înșelăciunea facilitată de deepfake
Conform art. 244 alin. (1) din Codul Penal, înșelăciunea implică inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, cu scopul de a obține un avantaj patrimonial injust. Tehnologia deepfake poate fi instrumentul perfect pentru această înșelăciune. De exemplu, un videoclip manipulat care îl prezintă pe Ion Țiriac promovând o schemă de îmbogățire rapidă poate convinge o victimă să investească bani într-o afacere falsă. Un alt exemplu este un deepfake în care apare un dialog fictiv în cadrul unui podcast popular, precum „Acasă la Măruță”, care promovează o altă oportunitate de câștig rapid. Astfel de materiale sunt distribuite prin reclame pe rețelele de socializare, redirecționând utilizatorii către platforme de investiții frauduloase.
Șantajul prin deepfake
Deepfake-urile pot fi utilizate și pentru șantaj, conform art. 207 din Codul Penal, prin constrângerea unei persoane să dea sau să facă ceva sub amenințarea unui prejudiciu. Un exemplu des întâlnit este crearea unui videoclip fals în care se sugerează că un membru al familiei victimei a fost răpit. Informațiile necesare pentru crearea acestui deepfake pot fi extrase din conturile de social media ale victimei. Șantajiștii cer apoi bani în schimbul „eliberării” presupusei victime. În alte cazuri, infractorii pot crea materiale compromițătoare deepfake, precum videoclipuri pornografice, și amenință că le vor distribui dacă nu primesc o sumă de bani. Aceste situații induc o constrângere morală care forțează victima să plătească pentru a evita o rușine publică.
Cum te poți proteja de fraudele prin deepfake?
Pentru a te proteja de astfel de atacuri, este esențial să:
- Analizezi atent detaliile faciale din video: observă expresiile, clipitul nenatural sau mișcările gurii care nu se potrivesc cu dublarea audio.
- Verifici sursa și contextul video-ului: întreabă-te de ce și de unde a apărut acest video.
- Nu reacționezi impulsiv: înainte de a lua orice decizie, asigură-te că ai verificat autenticitatea informațiilor.
- Sesizezi autoritățile: dacă suspectezi că ai de-a face cu un deepfake, contactează imediat organele competente.
Deepfake-urile reprezintă o amenințare reală, cu potențial de a provoca pierderi financiare și daune ireparabile reputației. Într-o lume în care tehnologia devine tot mai sofisticată, este crucial să rămânem vigilenți și să învățăm să ne protejăm de astfel de pericole digitale.
