Până acum vreo 10 ani (poate, mai mult), mai aveam și noi o bogăție care nu fusese luată cu japca de străini: pădurile sau aurul verde cum le numeau comuniştii înainte de ’89. Asta până când n-au văzut ai noştri că se pot strânge averi fabuloase din afacerea asta şi s-au apucat gospodăreşte să taie şi să fure din pădurile noastre seculare.
Au golit (la propriu) chiar şi rezervaţiile naturale care, doar pe hârtie, au un regim cu totul şi cu totul special. Doar pe hârtie. După un timp, însă, s-a schimbat foaia şi au intrat străinii pe felie (la început, arabii, apoi chinezii şi, acum, austriecii), evident, ascunşi sub diverse paravane legale (sau mai puţin legale), dar în mod cert sârguincios încurajaţi de stat.
Fiindcă – deh – e rost de făcut bani în ograda prostului de român. Şi, credeţi-mă, chiar că se fac mulţi gologani din asta. Mă gândesc oare ce ar fi făcut Hitler, de exemplu, dacă şi-ar fi văzut pădurile decimate de propriii stăpâni. Am senzaţia că şi acum, prin alte părţi, există câte un mic Hitler care le-ar fi făcut felul dacă cineva le-ar fi tăiat pădurile.
În fine, până la micuţii Hitler de peste tot, mă-ntreb: ce ne facem cu aşa-zişii cerberi care sunt plătiţi regeşte să ne apere pădurile? Şi nu mă refer neapărat la bieţii pădurari (unii chiar de bună credinţă), cât la acea gardă forestieră lansată cu turle şi trâmbiţe, mai acu’ anu’, ce ar fi trebuit să facă şi să dreagă… ceva ce n-a văzut Parisul (sau Viena).
Parcă-i şi vedeam ca nişte rangeri, în uniforme din-alea de camuflaj, înarmaţi până în dinţi, cum se luptă cu fiarele urât urlătoare care muşcă adânc din lemnul nostru secular. Ca până la urmă să nu văd picior de cerber prin păduri, şi nici statistici frumos încropite de şefii de la Suceava ai rangerilor noştri pârâţi.
În schimb, apar ceva date în deficitul balanţei comerciale a României unde, de departe, orice mărfuri plecate pe la alţii sunt depăşite valoric de…buşteanul nostru secular.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
