Urcam panta, destul de abrupta, ce duce spre poienita in care vor fi plantati lastarii carati in galeti. E printre primii. Agil, statura medie, imbracat intr-un tricou alb-simplu, fara imprimeuri cu slogane sau reclame. Vrea sa ofere exemplu, initiativa. Mustata abia mijita si tuleiele din barbie, lasate intentionat sa creasca, tind sa-i dea un aer de seriozitate, accentuându-i vârsta. Nu este singurul entuziast din grup. Ce mi-a atras mai mult atentia? Avea cuvintele la el si, acel schepsis sau carisma care nu-ti cere efort pentru a iesi in evidenta. Primii pasi pe calea de a-ti impune personalitatea, precum si calitatea de a fi recunoscut drept lider, in cadrul unui grup.
Vara asta o sa ma inspire
O energie eliberata deliberat, intr-un efort asumat de … voluntariat. Asa l-am perceput prima data pe Marian Ilise, un tânar din anul intâi la inginerie (mecatronica), student la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau. „Am inceput sa fac voluntariat inca din liceu. Prima mare actiune, la care ne-am mobilizat aproape trei sute de tineri, a fost Ora Pamântului. Am un frate mai mare, Marius Danut, care pe vremea aceea era membru in Liga studentilor si membru in Asociatia Iubim Natura. Acum este in anul doi la Master. Am inteles cu timpul ca nu este important numarul de puieti plantati ci exemplul. Puterea exemplului. Se produce un fenomen in lant, in avalansa. Oamenii trebuie sa fie atrasi prin metode care sa imbine utilul cu placutul.
Activitatile sa fie distractive, sa existe competitivitate, sa oferim premii, recompense.” La vreo luna dupa acea actiune de plantare l-am cautat la universitate. Locuieste in caminul studentesc impreuna cu alti trei colegi intr-o camera de la etajul intâi. De loc e din satul Padureni, comuna Filipeni, Bacau. Scoala generala a urmat-o la Oncesti, la trei kilometri de casa. Abia a implinit nouasprezece ani si planurile de viitor sunt destul de bine conturate. In vacanta pleaca patru câteva luni in America, prin Programul Work and Travel, joburi sezoniere pentru studenti. Sa cunoasca, sa invete, sa munceasca si sa faca un ban.
Facultatea deschide alte drumuri
Din clasa a opta a inceput sa-l pasioneze electronica. Liceul l-a absolvit la Colegiul „N.V.Karpen”, media notelor la bacalaureat fiind noua virgula opsprezece. „Simteam nevoia sa fac si altceva pe lânga lectii. La evenimentele organizate atunci era mai mult ideea de a participa alaturi de colegi. De mers in echipa. Dupa aceea am simtit ca pot sa fac si eu activitati, la rândul meu, sa organizez, antrenându-i in voluntariat si pe altii.” Nu retin din discutia care a durat mai mult de o ora, sa fi rostit de doua ori pronumele Eu. Noi am mers, noi am facut, vom face, speram, dorim… Exprimarea nu tine de economia propagandistica verbala si nici de o falsa modestie. O recunoaste. „Când este cazul, trebuie sa-ti asumi meritele!”
Devenind membru al Asociatiei Iubim Natura, activitatile lui s-au diversificat. Marian recunoaste ca a fost bine primit printre cei zece membri activi. ONG-ul a luat fiinta in doua mii sapte, la initiativa unor tineri interesati de soarta mediului in care traim, fiind coordonat de Florin Suciu. Inginer si el, absolvent al aceleiasi facultati. Unul dintre motto-urile care le ghideaza activitatea suna cam asa: „Gândeste global si actioneaza local.” Majoritatea activitatilor se desfasoara in spatiul urban. Internetul ofera doar succinte informatii reactualizate. De la plantari de copaci si actiuni de igienizare, la marsuri si proteste stradale. Activitati educationale in scoli si licee, proiecte gen: Gradina din curtea scolii; Biblioteca vie; Introducere in permacultura; Cum cresc rasadurile si copiii; Parcari pentru biciclete.
„Scopul este de a avea un oras mai curat si un proces decizional transparent, din partea celor alesi sa ne conduca”, apare scris mare pe siteul lor. Cum este firesc, am stat de vorba si cu fondatorul asociatiei, inginerul Florin Suciu. „Prin proiectele noastre actionam pe doua laturi distincte, care de fapt se intrepatrund. Una este protectia mediului si cealalta, problema câinilor comunitari. In acest scop, Asociatia Iubim Natura pune in practica actiuni de hranire a câinilor din Adapostul Primariei. Am instalat camere video de supraveghere. Le mai gasim schimbat… unghiul de filmare. S-au construit custi si s-au reparat cele existente. Am rezolvat problema bazinului cu apa, necesar desfasurarii proiectului Gradina din curtea scolii, desfasurat cu elevii si cadrele didactice de la Scoala Gimnaziala Mihai Dragan, din Bacau. La firma de colectare selectiva a deseurilor am renuntat. Sunt aproape trei ani. E mai bine sa te retragi când se pierde ideea de sustinere. Voluntariatul mai are inca multi pasi de urmat pentru a fi cu adevarat inteles si apreciat.”
[wonderplugin_gallery id=”537″]
Marian inca mai spera ca voluntariatul nu va mai fi perceput ca munca patriotica ci doar ca o obligatie morala si o necesitate de a interveni pentru a face mai bun mediul in care traim. „Când revin in toamna, cu forte proaspete, avem de gând sa initiem mai multe proiecte. O campanie de reciclare selectiva, asa cum exista in alte tari. O face compania Green Group, dar din pacate românii nu sunt obisnuiti sa-si ia banii inapoi prin colectarea selectiva. La noi acest lucru este promovat doar de oameni saraci, care sunt nevoiti sa o faca, pentru ca din asta traiesc. Sa organizam flash moburi, activitati culturale, activitati caritabile de strângere de fonduri pentru persoanele aflate in dificultate.” Idei si vointa exista. Sprijinul statului este ca si inexistent. Aceste campanii trebuie duse in colaborare cu alte ONG-uri, cu firme si companii, care sa sprijine voluntariatul nu neaparat cu sume de bani ci cu materiale, transport, publicitate. Trebuie ca si initiatorii sa le promoveze, sa le faca atractive si cunoscute.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
