Alexandru Petria ridică o problemă interesantă, când afirmă că oamenii nu ar trebui să se mire de faptul că magazinele îi pun pe cumpărători să-și scaneze produsele. Scriitorul afirmă că oamenii nu au protestat când li s-a spus să colecteze selectiv gunoiul, pentru a crește profitul firmelor de salubritate, când au fost puși să-și citească singuri indexul la apă, gaze și curent.
Dacă privim din această perspectivă vedem un tipar. Companiile private își maximizează profitul concediind angajați și punându-i la muncă pe… clienți. Lanțul de magazine X scapă de salariile casierilor și trece munca acestora pe seama cumpărătorilor. Pe termen scurt, mai plătește ceva pentru ca niște oameni să supravegheze acest proces, dar, pe termen mediu și lung, supravegherea va fi lăsată în seama AI.
Cu autocitirea este la fel: companiile de utilități scapă de plata angajaților care trebuie să citească indicele și trec asta în seama clienților. Cât despre colectarea selectivă, treaba este și mai imorală, după părerea mea, întrucât clienții plătesc bani și mai și fac o parte din munca firmelor de salubritate care, ulterior, produc bani și din vânzarea deșeurilor gata sortate de clienții puși sub ascultare de legislație. Pentru că, nu-i așa?, există legi care prevăd amenzi dacă nu ajuți firma Y să-și crească profitul muncind gratis pentru ea.
În teorie, ni se spune o poveste frumoasă cum că, în acest fel, or să scadă costurile companiilor private iar acest lucru se va reflecta în scăderea prețurilor plătite de consumator. În realitate, această scădere de preț nu se vede nicăieri, banii ajungând să îngrășe contul de profit al companiilor.
Mergi să-ți pui benzină, te servești singur; odată era un angajat care se ocupa de asta. Mergi la spălătorie, plătești ca să-și speli singur mașina, mergi la bancomat, plătești comision ca să-ți iei salariul.
În aproape orice domeniu ne întâlnim cu această tendință de a forța cetățeanul-client să lucreze pentru Sfântul Profit al Corporației. Și nu vorbim de prețul deja umflat al unor servicii, vorbim de obligarea de a plăti, prin muncă, peste acel preț.
Problema nu mai este că există acest sistem; problema e că acest sistem a ajuns să ni se pară normal.
Această normalizare a unui sistem în care clientul este forțat să lucreze pentru companii private nu este doar inegalitară, ci și periculoasă. Din ce în ce mai multe aspecte ale vieții noastre sunt supuse logicii profitului și devin depersonalizate și dezumanizante. Oamenii sunt tratați ca simpli consumatori, fără a fi luați în considerare drept ființe umane.
