Un părinte revoltat scrie că învățătoarea copilului său a rugat părinții să nu o sune decât în caz de mare urgență și să rezolve problemele față în față, în urma unei programări.
Părintele mai este revoltat că învățătoarea nu i-a răspuns la problemele semnalate pe grupul de WhatsApp, iar când a insistat i s-a reproșat că a scris după ora 21.00. Mai mult, după un alt episod similar, a fost blocat pe grup.
El insistă că scrie pe grup când poate, iar în timpul zilei este la serviciu și nu-și permite să acceseze grupul clasei, însă consideră că învățătoarea ar trebui să fie la dispoziția părinților non-stop.
Aici este o problemă gravă care a apărut în ultima perioadă: Părinții au ajuns să considere că profesorii sunt sclavii lor personali și trebuie să fie la dispoziția lor 24 din 24 de ore, 7 zile pe săptămână. Îi sună la ore imposibile, dau mesaje pe WhatsApp și cer răspunsuri imediate, chiar dacă este o oră la care unii ar putea fi deja în pat.
Dacă nu li se răspunde, devin agresivi, amenință, fac plângeri, considerând că trebuie să li se răspundă la mesaje, cereri, propuneri la orice oră.
Situația a stârnit reacții intense pe rețelele sociale, cu părinți care susțin că profesorii ar trebui să fie disponibili non-stop și cu profesori și părinți din alte țări europene care consideră că această atitudine este exagerată.
Un răspuns venit din Elveția, țară recunoscută pentru sistemul său educațional de calitate, subliniază că în școala respectivă profesorii nu au voie să ofere numărul lor personal de telefon părinților. Problemele sau întrebările se rezolvă prin intermediul telefonului de serviciu, e-mail sau întâlniri programate. O abordare similară este menționată și în Austria, unde se subliniază necesitatea programării la învățătoare sau diriginte în funcție de disponibilitatea ambelor părți.
„În Austria, spre exemplu, nu există atâtea grupuri de WhatsApp, nu deranjezi profesorul când vrei în timpul său privat… are și el viața lui personală, copii, familie etc., nu este la dispoziția tuturor părinților oricând, mai ales în afara programului. Nu este obligat. Ca și părinte, îți faci o programare la doamna învățătoare/dirigintă când poți și tu și ea… în funcție de programul fiecăreia din părți, în rest ședințe”, a scris un alt utilizator.
Această discuție relevă un aspect important al relației dintre părinți și profesori, evidențiind necesitatea găsirii unui echilibru între drepturile părinților de a fi informați și implicați în educația copiilor lor, și drepturile cadrelor didactice la timpul lor de odihnă și la respectarea unui program de lucru.
„Faptul că l-a acceptat să facă parte din acel grup creat pe WhatsApp este o bunăvoință din partea dânsei, nu o obligație. Nu există nicio reglementare legală care să o oblige la acest lucru, cum nu există nicio reglementare legală să răspundă la orice oră. Pentru situația școlară sau alte probleme ale copilului există ședințe cu părinții sau program de consiliere, program care, atenție, este în timpul de lucru al doamnei învățătoare, nu în timpul ei liber. Un părinte interesat de copilul său își va găsi timpul necesar să afle despre situația acestuia. Doamna este angajată pentru a oferi educație copilului, nu este angajată a părintelui, așa cum nici părintele nu este șeful doamnei învățătoare”, a mai scris un alt participant la discuție.
De asemenea, unii consideră că tehnologia modernă și grupurile de WhatsApp sunt folosite incorect, iar aceste platforme ar trebui să fie utilizate în principal în scopuri informative, nu pentru dezbateri sau cereri imediate. Un părinte subliniază că „de copilul tău nu ai grijă pe WhatsApp!”
Această dezbatere ridică întrebări importante cu privire la limitele comunicării dintre părinți și profesori și la modul în care tehnologia modernă poate influența dinamica relațiilor în cadrul școlii.
Din păcate, nu toate cadrele didactice au curajul să blocheze părinții sau să-i atenționeze să trimită mesaje doar în timpul programului de lucru. Și chiar dacă o fac, nu toți părinții respectă această cerință, ceea ce pune o povară psihologică suplimentară pe cadru didactic, care, în loc să se odihnească, trebuie să răspundă unor părinți, adesea, agresivi.