Zicere înţeleaptă: „Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat”. Semnatar, Mihai Eminescu.
Inocenţa inocenţei. Am înţeles faptul că un minunat prunc băcăuan, la o recentă emisiune-concurs de pe un post central de televiziune, întrebat de versatul partener de scenă ce şi-ar dori să devină, a răspuns simplu: „Prim-ministru!” Ca Victor Ponta… Rugat să ofere şi argumentul opţiunii, făcând trimitere la statutul controversat de plagiator al actualului prim-ministru, copilul a spus, cu o ironie grozavă, că marea calitate a acestuia ar fi aceea că i-ar putea lăsa pe elevi să copieze… Fără comentarii… Eminescu: „Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat”…
Sinceritate cu ştaif. Şoptit, preşedintele Băsescu, un absolvent de şcoală românească, i-a mărturisit lui Liiceanu, la un important eveniment cultural: „Acu’, şi eu am greşit. Eu am vrut să spun: şcoala scoate tâmpiţi. Şi, în ultima clipă, am zis să nu spun această vorbă. Este o prostie ce voiam să spun. Deşi ea pe fond era corectă“. Aşa sinceritate, să recunoşti, chiar şi în particular, că eşti tâmpit – dacă urmezi spiritul logicii lui Aristotel – mai rar poţi întâlni. Mărturisirea aceasta venea după ce, chiar în Bacău, prezidentul spunea unor liceeni că nu s-a prea omorât cu studiul în vremea liceului şi – hăhăhăhă! – a ajuns preşedinte. Ceva a uitat preşedintele să precizeze: ce fel de preşedinte a ajuns. Dacă prezentele rânduri ar fi destinate unui jurnal personal, aş preciza că este un preşedinte care a impus în politică stilul golănesc de management. Dar cum aceste rânduri sunt pentru uz public, nu-mi permit aşa ceva. Amintesc însă de Eminescu: „Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat”.
Altă zicere înţeleaptă: „Cel ce deschide o şcoală închide o temniţă”. Semnatar, Victor Hugo. Prin analogie, am putea spune: „Cel ce închide o şcoală deschide o temniţă”. Dacă analogia este permisă, amintesc faptul că în guvernarea Boc-Băsescu au fost închise cu nemiluita şcoli, mai ales în mediul rural, invocându-se numărul mic de elevi. E de bun simţ însă faptul că o comunitate, cât de restrânsă ar fi, are dreptul nestingherit măcar la Biserică, la Cimitir şi la Şcoală. Trist este faptul că actuala guvernare nu a schiţat niciun gest pentru a repara oroarea săvârşită de boccismo-băsism. Când vorbim despre şcoală, despre copiii noştri, înţelegem că orice guvernare care are toate doagele în dotare nu calculează profitul aidoma unui cârciumar cherchelit cu plaivazul la ureche…
Eminescu: „Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat”… Când?…
