In timp ce unii din batranii nostri imbatranesc singuri, uitati de copii, nepoti sau stranepoti, varstnicii din Caminul de Batrani din Bacau se considera norocosi pentru ca imbatranesc frumos. Au cazare, masa si mai ales companie.
Acum cativa zeci de ani a lucrat la ridicarea constructiei. A pus piatra de temelie si a vazut ridicandu-se din nimic Caminul de Batrani. Este vorba de Ion Tutuianu Tiron, mai ieri lucrator in constructii, astazi, locatar in cladirea la a carei zidire a ajutat. “Am vazut cum s-a ridicat cladirea asta din nimic, de la fundatie, pana la cheie si acum la batranete m-am retras aici”, ne spune omul ajuns la varsta de 63 de ani. Si cum obisnuitele de mester nu se uita odata cu pensionarea, “si acum ìi ajut pe colegii mei. Mai au nevoie de schimbat o yala, de reparat un sertar. Incerc sa ìi ajut cum pot pe cei mai batrani", mai spune Ion Tutuianu Tiron. Pentru el viata la camin este ca in statiune, mai ales ca aici “avem mai multe decat acasa”. Dar toate acestea nu ar insemna nimic daca nu ar fi si vizita celor dragi, care ii tin companie si ii aduc aminte de momentele petrecute acasa.
“Nepotii vin, dar sa le mai dau ceva”
De cinci ani de zile spune “acasa” Caminului si Dumitru Paraschiv, unul din veteranii locatiei. La 91 de ani, ramane statuia elegantei, mai ales in seratele de dans organizate de conducere, cand se prezinta imbracat la patru ace si isi face curaj sa invite doamnele la dans. De altfel, i-a placut dintotdeauna dansul si viata traita din plin. “Am fost sase ani prizonier de razboi in Siberia. Cand m-am vazut iesit, am zis ca trebuie sa ma bucur de viata”, ne spune bunicul. Nepotii si stranepotii nu l-au uitat, dar cand vin in vizita trebuie sa umble la pusculita. “Am si o stranepoata care a intrat la facultate. Nepotii mai vin in vizita cand pot si ei”, ne spune cu un zambet care ascunde o poveste. Nu are o reteta pentru tinerii de azi, astfel incat sa atinga varsta de 90 de ani. Stie doar atat “nu am fumat si nici nu am fost beat pana la varsta asta. In rest, miscare in fiecare zi si credinta in Dumnezeu”, spune Dumitru Paraschiv.
“Aici nu suntem singuri”
“Acasa nu ai un om care sa te ingrijeasca, poti sa ai de toate. Dar sa stiti ca nu suntem izolati de prietenii de afara. Chiar recent am fost la o prietena si mi-am facut zacusca pentru iarna”, ne spune vesela si doamna Mandita Tarin. A venit in camin acum 7 luni, dar a luat decizia la momentul potrivit. “Este un loc linistit, am prieteni, am siguranta si toate sunt intr-un loc. Mancam aici, avem doctorul aici si cineva care sa ne sprijine, mai ales ca va veni vremea cand o sa simtim povara anilor”, ne spune doamna.
“Vreau sa ii adun pe oameni”
Viata din camin trebuie animata, crede un alt batran gazduit de camin. Tudor Stanciu incearca sa coordoneze activitatile socio-culturale din camin, mai ales ca a vazut ca are un public favorabil. “Exista oameni aici interesati de cultura, chiar daca este o multime pestrita, cu o diversitate de caractere. Unii din ei nu au activitate, dar as vrea sa ii adun pentru un scop mai nobil”, ne spune domnul, fost ziarist. Pe agenda sa ar vrea sa faca loc vizitei unor medici care sa dea sfaturi pensionarilor si ar vrea sa marcheze cei 130 de ani de la nasterea lui Bacovia si cei 190 de ani de la nasterea lui Alecsandri. “Putini stiu ca fiul lui Bacovia a locuit 14 ani chiar aici in camin”, ne mai impartaseste Tudor Stanciu. In timpul sau liber, scrie la un nou capitol din autobiografia sa, pe care il va intitula simplu “Viata la camin”, pe care ne-o descrie ca fiind “tulbure, cu laturi contradictorii”.
“Caminul de Batrani este o optiune de luat in calcul pentru pensionari. Cu siguranta, aici imbatranesc mai frumos, decat neglijati sau intr-o casa, uitati de lume.”
Victor Salomia, directorul Caminului de Batrani
Cel mai “tanar” dintre pensionarii cazati in camin are 60 de ani, in timp ce veteranul are 99 de ani. Andreea Gavrila
