O sută de intelectuali cu ștaif național l-au tras elevat de mânecuțele birocratice pe ministrul Educației, spunându-i că proiectele celor două legi ale Educației Naționale sunt un talmeș-balmeș. Domnul în cauză a răspuns ca un jăndar măgulit de ,,olimpul” pitic al studiilor sale primare: ,,Pardon! Glăsuiți prea târziu! Calendarul dezbaterii s-a încheiat!”. Motiv pentru care l-am și rebotezat simplu pe ministrul cu pricina: Sorin Calendareanul.
Proiectele, aflate într-o depresie vecină cu schizofrenia încă de pe când au ieșit în lume abrutizate de forcepsul iohannisian, percepute ca avortoni care agită aproape exclusiv steagurile PISA și ale standardizării, ignorând cultivarea gândirii critice și a virtuților eseistice, privind către limba română ca spre un etcetera al spiritualității noastre, au fost dezbătute în ședințele aplaudacilor calendareaniști și, în format online, cu profesori aflați în vacanță. Calendareanul, lipsit de cel mai elementar simț al realității, zice că-și va promova ,,operele” până în pânzele albe.
Un domn mintos, pe nume Einstein, spunea că un spirit autentic se gândește foarte mult, înainte de a-și publica opera, dacă nu cumva și-o poate infirma el însuși. Mai zicea savantul că în cei zece, cincisprezece ani de lucru la teoria relativității generalizate aproape la fiecare trei minute își respingea el însuși o nouă variantă a teoriei. Un alt spirit de excepție, Karl Popper, i-ar șopti Calendareanului că dacă noi nu manifestăm o atitudine critică față de propriile teorii, se vor găsi, nota bene, mii și mii de oameni normali la cap care o vor critica. Dar a-i solicita acestuia să ia aminte la aceste sugestii este mult prea mult…
Civilizat este, totuși, să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: pe lângă zonele locuite sfidător de prostie, proiectele legii au și oaze salvatoare burdușite cu prăpăstii atât de spăimoase, încât ne îndeamnă să spunem că prostia poate fi definită deja ca deșteptăciune. Pentru cei care doresc argumente, mereu la dispoziție…
