Candidatii inscrisi pentru a ocupa un fotoliu de parlamentar, indiferent de formatiunea politica din care au facut parte, au cerut – surprinzator – sprijinul primarilor, viceprimarilor din localitatile care compun colegiile electorale. Edilii au pus conditii pentru a se fotografia cu viitorul parlamentar si a scrie pe bannere: “Eu il sprijin pe…”. Unii au câstigat, altii s-au ales doar cu experienta. Si a inceput nebunia, candidatii au promis primarilor, cetatenilor, preotilor câte in luna si stele: drumuri reparate, asfaltate, poduri, camine culturale, parcuri, biserici, clopotnite, clopote, reparatii si consolidari, apa, canalizare, gaze, sali de sport etc. Nimeni nu i-a intrebat de unde vor face rost de fonduri, in conditiile in care bugetele unor primarii abia reusesc sa-si acopere salariile. Misterul s-a lamurit zilele acestea când Bugetul de stat a fost supus aprobarii Parlamentului. In doar doua zile, instrumentul principal de conducere al Guvernului s-a umflat ca un balon cu heliu, mii de amendamente au fost atasate la Buget. Toate promisiunile facute in campanie au fost transferate in raspunderea Executivului, toate trasnaile au devenit cereri imperative: am adus voturi, oamenii trebuie multumiti. Nu exista parlamentar care sa nu fi cerut bani pentru biserici, pentru drumuri, iar unii (vezi Valerian Vreme) au depus sute de amendamente, astfel ca alesii vor avea nevoie de luni bune pentru a le examina pe toate. Premierul le-a taiat macaroana din start: nu sunt bani. Procedeul este de un cinism fara margini, cu totii stiau ca nu sunt bani pentru toate aberatiile promise electoratului, insa trufia, dorinta de a câstiga le-au intunecat judecata. Bugetul are o logica simpla: cât câstigi, atât cheltui, plus un deficit negociat cu organismele internationale creditoare. Care vor fi justificarile alesilor in fata alegatorilor, când vor fi luati la intrebari? Senini, dar cu o mina spasita vor transfera raspunderea in curtea Guvernului: Noi am vrut sa va ajutam, dar Ponta si Chitoiu nu ne-au dat banii, au repartizat doar la oamenii lor, la pilele lor, doar stiti cum e! O grosolana minciuna, o manipulare (extra)ordinara. Oamenii ar trebui sa stie, sa inteleaga ca parlamentarul nu este primar, nu este ordonator de credite, nu are bani, nu-i aduce de acasa, parlamentarul face legi. Daca sunt bune, efectele se vor rasfrânge si asupra alegatorilor din colegiu. Chestia asta balcanica cu interventia, cu pila, cunostinta, prietenia nu mai merge. In baza Constitutiei, in România, ca in toate tarile democratice, functioneaza principiul separatiei puterilor. Restul sunt vorbe. Vorbe goale.