Unele știri trec neobservate, dar asta nu înseamnă că ele nu există. De pildă https://thecradle.co/article-view/24080/de-dollarization-kicks-into-high-gear ne informa la finele lunii trecute că în anul 2022 ponderea dolarului în rezervele globale a fost de 47 la sută. Adică, într-un singur an a scăzut cât în 10 din media ultimele două decenii (în anul 2001 ponderea dolarului în rezervele globale era 73 la sută, iar în 2021 ajunsese la 55 la sută ). Odată cu introducerea sancțiunilor impuse de SUA împotriva Rusiei a început un declin accelerat al dolarului și o creștere, a utilizării rublei și yuanului. Analistul Pepe Escobar spunea pentru sus amintita publicație; ,,Acum nu mai este exagerat să proiectăm o cotă globală a dolarului de doar 30% până la sfârșitul anului 2024, care coincide cu următoarele alegeri prezidențiale din SUA. Momentul definitoriu – declanșatorul real care a condus la Căderea Hegemonului – a fost în februarie 2022, când peste 300 de miliarde de dolari în rezerve valutare rusești au fost „înghețate” de către vestul colectiv și orice altă țară de pe planetă a început să se teamă pentru propriul dolar.” Dar fuga de dolar mai are și alte explicații; ,, Rusia și India tranzacționează petrol în rupii. Cu mai puțin de patru săptămâni în urmă, Banco Bocom BBM a devenit prima bancă din America Latină care s-a înscris ca participant direct la Sistemul de plăți interbancare transfrontaliere -alternativa chineză (CNOOC) la sistemul de mesagerie financiar SWIFT condus de vest ( în mod similar, Brazilia – cea mai mare economie din America Latină – a ajuns la un acord cu China pentru a permite tranzacțiilor de import și export între ambele națiuni să aibă loc fără a utiliza dolarul american). Compania Total (multinațională franceză clasată pe locul 29 ca cea mai mare companie publică din lume) a semnat prima tranzacție de GNL în yuani prin Bursa de Petrol și Gaze Naturale din Shanghai. Acordul dintre Rusia și Bangladesh pentru construcția centralei nucleare Rooppur va ocoli și dolarul american. Prima plată de 300 de milioane de dolari va fi în yuani, dar Rusia va încerca să le schimbe pe următoarele în ruble. Comerțul bilateral dintre Rusia și Bolivia acceptă acum plata în Boliviano. …. În special, multe dintre aceste tranzacții implică țări BRICS – și nu numai. Cel puțin 19 națiuni au solicitat deja să se alăture BRICS+, versiunea extinsă a principalei instituții multipolare a secolului 21, ai cărei membri fondatori sunt Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Miniștrii de externe ale celor cinci vor începe să discute despre modalitățile de aderare pentru noii membri în cadrul unui summit care va avea loc în iunie la Capetown. BRICS, este deja mai relevant pentru economia globală decât G7. Cele mai recente cifre ale FMI arată că cele cinci țări BRICS existente vor contribui cu 32,1% la creșterea globală, comparativ cu 29,9% a G7. Având Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Indonezia și Mexic ca posibili noi membri, este clar că jucătorii cheie din Sudul Global încep să se concentreze pe instituția multilaterală capabilă să distrugă hegemonia occidentală.” În consecință, cererea de obligațiuni denominate în dolari se prăbușește lent, dar sigur. Trilioane de dolari americani vor începe inevitabil să se întoarcă acasă distrugând puterea de cumpărare a dolarului și cursul său de schimb, având influență și asupra valutelor asociate țărilor vasale. Bursa de petrol și gaze naturale din Shanghai a intrat în activitate în martie 2018. Orice producător de petrol, de oriunde, poate vinde astăzi în Shanghai în yuani. Aceasta înseamnă că echilibrul de putere de pe piețele petroliere se schimbă deja de la dolarul american la yuan. Specialiști americani, dar și instituții independente, prognozează căderea dolarului tocmai urmare a politicilor greșite adoptate de SUA, mai ales în ultima perioadă. https://dailyreckoning.com/de-dollarization-and-global-trade/ ne informa că; ,,Potrivit Biroului de Analiză Economică (BEA), SUA exportă aproximativ 3 trilioane de dolari de bunuri și servicii și importă aproximativ 4 trilioane de dolari.” După aceeași publicație, https://dailyreckoning.com/rickards-were-our-own-worst-enemy/ ; ,,…creșterea economică a Rusiei ar trebui să fie mai mare decât a Statelor Unite. FMI estimează că Rusia va crește cu puțin sub de 3%. Și SUA? Probabil că suntem deja în recesiune, așa că nu ne vom apropia de 3%. Între timp, exporturile rusești de petrol sunt mai mari ca niciodată.” Conform https://rusvesna.su/news/1683293186 ; ,,…datoria publică a SUA la 5 mai 2023 era de 31,726 trilioane de dolari (și crește cu o medie de 6 miliarde de dolari în fiecare zi). Aproximativ 1/3 din această sumă este datorie către instituții financiare, bănci și persoane fizice, o altă 1/3 este datorie către investitorii străini care au investit în titluri americane, o altă 1/3 este datorie către structurile guvernamentale interne (pensii, fond de asigurări, Fed etc.). Din 2000, datoria națională a SUA a crescut de 6 ori! ” Datorită faptului că dolarii americani sunt utilizați de țările lumii în calculele comerciale și acumulați în băncile lor centrale ca monedă de rezervă, datoria SUA este distribuită tuturor celor care au dolari și, prin urmare, Statele Unite rămân încă „pe linia de plutire”. Dar la orizont se profilează aisbergul, moneda BRIX care va avea acoperire în aur și valori tangibile ca alternativă la dolarul care are acoperire în … aer. Demonstrația o face tot publicația americană https://dailyreckoning.com/its-turtles-all-the-way-down/ care evocă o audiere din 1941 a fostului președinte al Rezervei Federale, Marriner Eccles, în fața Comitetului Camerei pentru Bancă și Monedă. Comitetul voia să știe de unde a achiziționat Rezerva Federală banii pentru a cumpăra obligațiuni guvernamentale de 2 miliarde de dolari.
Președintele Rezervei Federale a răspuns: –Noi i-am creat.
Președintele Camerei întreabă; – Din ce?
Președintele Rezervei Federale răspunde; –Din dreptul de a emite bani de credit.
Președintele Camerei: -Și nu este nimic în spate, nu-i așa, în afară de creditul guvernului nostru?
Președintele Rezervei Federale răspunde: –Acesta este sistemul nostru monetar. Dacă nu ar exista datorii în sistemul nostru monetar, nu ar exista bani. Lucrurile sunt clare și fără echivoc. Iar explicația supraviețuirii dolarului până acum nu e foarte complicată. Dolarul a fost convertibil în aur până în 1971 și drept urmare statele foloseau în comerțul internațional această valută având încredere în biletul verde. În 1971, Franța a somat SUA să-i convertească depozitele de dolari în aur, lucru care s-a întâmplat; din acel moment, SUA a declarat că dolarul nu mai este garantat cu aur. Au urmat 4 ani de inflație și șomaj. Dolarii se întorceau acasă. În 1974, Arabia Saudită a ,,fost convinsă” să-și vândă petrolul doar cu dolari. Și cum petrolul continua să fie o marfă cerută și putea fi obținută contra dolari s-a născut petrodolarul. Economia SUA a reînviat. In economia mondială, schimburile economice au fost mereu în creștere; în mod corelativ era nevoie de o masă monetară mai mare care să acopere cererea. SUA a satisfăcut această cerere, a tipărit hârtie și a cumpărat produse. Inflația creată s-a împărțit ca povară pe umerii tuturor celor care dețineau depozite în devize americane. Dolarul american a pierdut aproximativ 95% din valoarea sa de când Rezerva Federală a intrat în serviciu în 1913. Și trendul va continua. Arabia Saudită și țările OPEC au declarat la începutul acestui an că sunt dispuse să vândă petrolul și în alte valute. Epoca petrodolarului apune. Chiar dacă țările G7 controlează finanțele, BRICS deține resursele. Țările G7 nu pot produce resurse. Dar BRIX poate produce monedă – mai ales atunci când valoarea monedei este legată de elemente tangibile precum aurul, petrolul, mineralele și alte resurse naturale.
Jr. Adrian M. Ionescu
