Bricolaje: Invazia marlaniei

Astept de mult ca oamenii sa se sature de gretoasa plachie de hitsch care ni se serveste constant in toate tabloidele si pe toate posturile de televiziune. Personaje ieftine, de santan, de o vulgaritate tipatoare inunda ecranele, scotând la iveala un teribil vid mental si o mahala sufleteasca inimaginabila si insuportabila. Când Dumnezeu se va termina cu aceasta invazie a mârlaniei, nu stiu, si nici nu mai am rabdare sa astept. Incerc sa ma tin departe de lucrurile astea imunde, dar fiind dependenta de informatie, din cauza de meserie, n-am incotro si citesc ziare, reviste, ma uit la televizor, mai urmaresc, foarte selectiv, niscaiva comentarii de pe forumuri. Si iarasi imi pun mâinile in cap de ce dejectii si zoaie gasesc pe acolo. Am vazut mai deunazi niste reactii, de o mojicie si o tâmpenie absolute, la ironica relatare a lui Mircea Diaconu despre descinderea guvernului la Cotroceni. "Personalul jos!", a zis scurt un vajnic agent de paza de acolo, dupa ce a primit lamuriri ca in microbuz se aflau inghesuiti membrii noului guvern. Atâta le-a trebuit taticilor de ambele genuri care n-au ce face si posteaza pe Net reziduurile lor de "gândire". L-au taxat pe cunoscutul actor de "mosulica", s-au stropsit intrebând; "da’, cine te crezi?", luându-l peste picior ca, vezi Doamne, s-ar fi astepat sa fie intâmpinati cu pâine si sare, in fine, a fost o balacareala in toata regula. Ca sa nu fie tabloul prea negru, am sa spun ca am observat si o interventie de bun simt din partea unei persoane de gen feminin, care-si varsa si ea naduful, dar in sens pozitiv, de data asta, intrebându-se: "oare de ce-i românul mârla?" Ea pricepuse exact ce-a vrut sa spuna Mircea Diaconu, care nu are niciun fel de ifose si fumuri de marire, acum, ca a ajuns ministru. El e de mult o valoare in sine, un actor extraordinar, un unicat, o personalitate reala, complexa, e si un foarte inzestrat scriitor de proza scurta si eseuri, a fost un director de teatru priceput, respectat si iubit de trupa de la Nottara, si este un om politic credibil, rational, coerent, echilibrat. Si-a rezolvat si asa-zisele incompatibilitati (pentru ca avem destule legi prost facute), a raspuns cu demnitate atacurilor la adresa lui etc. Iar ce voia el sa zica e cât se poate de real si de dureros. Nu avem respect pentru nimeni si nimic. Ca-i demnitar, ca-i om onest, de buna-credinta, un om bogat prin propriile eforturi si merite, ori ca-i un bogatas, inavutit pe furatelea sau un terchea-berchea, un smecher, un impostor, nu conteaza la noi, toti sunt tratati cu un dispret bascalios. Pasta de mici de-am putea face din ei, ca sa-i punem pe gratar! Suntem sufocati de grobianism, de o mârlanie atostapânitoare, care ne-a invadat viata.
Carmen Mihalache