O problema mai veche, situatia romilor din Europa a iesit din nou, la modul exploziv, la iveala. Lucrurile sunt cum nu se poate mai complicate si mai urate. Vremurile cand se scriau poeme romantice despre viata libera a tiganilor sau epopei eroi-comice s-au dus demult. Va mai amintiti de pitorescul personajelor lui Budai Deleanu din "tiganiada", de Parpanghel si Romica lui, deTandaler, Aordel, Susanel, Sperlea, Sosoi, Cacacea, Burla, Ghiolban (nume caracterizatoare), cu toata fanfaronada, poltroneria, milogeala, "spiritul de harmalaie si orbeasca infuriere", specifice neamului lor? Mai tineti minte pentru ce luptau eroii burlesti ai lui Deleanu? Dar ce visau? Iata ce: "Noi tiganii sa avem tarisoara! Unde sa him numai noi de noi! Sa avem sate, casi, gradini s-ogoare… Zieu!" Ei, da’ n-a fost sa fie si ei tot ai nimanui au ramas, singuri, marginalizati, dispretuiti. Nu sunt nicaieri doriti, Franta, unde s-au aciuat multi dintre ei (acolo e frumos, sunt, printre altele, bulevarde ca niste campii rupte din rai, dupa cum se si numesc…), refuza sa mai primeasca "toata mizeria lumii", dupa cum se exprima un fost ministru de-al lor. si Italia face la fel, ii expulzeaza. Ei sunt, totusi, cetateni europeni si au toate drepturile legale potrivit acestui statut. E o situatie afurisit de complicata si delicata ca aspect uman. Dar multi se pretind doar umanisti si democrati, continuand, in fapt, sa-i discrimineze pe tigani, alungati acum dintr-o parte in alta a continentului. Ceea ce-l determina pe un filosof maghiar contemporan, G.M. Tamas, sa se intrebe pana unde va merge disperarea si razvratirea acestei populatii condamnate la saracie eterna, asuprire, pedepsire si umilire. Foarte transant, ganditorul pomenit spune urmatoarele in interviul publicat in "Evenimentul zilei": "Ceea ce ma mira este ca ei n-au facut, inca, recurs la arme si n-au dat, inca, foc frumoasei noastre Europe crestine, libere, egalitare si albe-ca-zapada". Eu una n-as vrea sa am mirari de genul asta, mi se par exagerate. De ce sa se ajunga la asta? Chiar nu exista solutii? Ele ar fi, dar nu-i deloc simplu sa fie puse in practica, fiindca exista o rezistenta si din chiar interiorul etniei rome. Asta dincolo de bla-bla-urile cu asimilarea, integrarea sociala, dincolo de frazeologia corect politica. Oamenii se complac in niste situatii care se perpetueaza. Intr-un modus vivendi pe care nu sunt dispusi sa-l schimbe cu una cu doaua. Cert este ca "buba s-a spart" si lucrurile nu mai pot merge la nesfarsit inainte, ca avem nevoie de norme europene de buna convietuire. Cu incrancenari sau, dimpotriva, doar cu bune intentii, cu declaratii politicianiste nu se va rezolva nimic. Problemele sunt deosebit de grave, si uneori sunt tratate superficial, cu destul dezinteres din partea romana, fara o implicare reala, eficienta. Si mi-e teama ca buba va coace in continuare. Asa ca sunt foarte curioasa sa aflu ce se discuta zilele astea la intalnirile de la nivel inalt pe tema imigratiei, cum va fi depasita gandirea reductionista, atat de paguboasa si periculoasa.
Carmen Mihalache