Bric-Brac: O notiune absolut fluida

Mi se pare cat se poate de evident ca majoritatea zdrobitoare a jurnalistilor autohtoni inteleg expresia Breaking News in cel mai literal mod cu putinta. Adica ei trebuie sa dea musai numai stiri dintre acelea care-ti fac zob urechile, iti sparg timpanele la propriu. Nici ca le pasa de sanatatea noastra, de vreo minima idee de igiena mentala, si continua intr-un chip revoltator sa ne furnizeze numai senzationalisme ieftine, infestate de toxine. Astfel ca poluarea morala a societatii noastre, si asa bolnava, vai de capul ei, creste pe zi ce trece, cu efecte tot mai corozive. Se supraliciteaza stiri in chip artificial, se manipuleaza informatia, realitatea aparand deformata in urma minciunilor, intereselor si a relei-vointe a unora. si daca va uitati pe portalurile de stiri veti observa cat este de suburbana, tembela, proasta, vulgara si agresiva comentarea diverselor evenimente, culminand, aproape in mod invariabil cu atacurile directe la persoana. Cat despre bloguri, ce sa zic? Ai senzatia, citind pe ici-colo cate ceva, ca ai nimerit intr-un ospiciu unde fiecare monologheaza pe limba lui. Or, asta nu-i comunicare, ci exact opusul ei. E o palavrageala goala in pustiu. Fiindca, si asta se stie de mult, soarta unei vorbe depinde de urechea care o asculta.
Dar sa parasim tinutul accidentat al reactiilor neadecvate si al nervosilor fara noima, al producatorilor de trivialitati in serie, al insilor obscuri, frustrati, doldora de complexe si care nu au cum sa iasa din propria mizerie, infundandu-se in ea tot mai rau.
Sa trecem si la un alt subiect, ca ne obliga in acest sens chiar calendarul. Ma refer la data de 8 Martie, Ziua Internationala a Femeii.
Ocazie in care toata media s-a ingramadit sa publice, sa dea pe post materiale despre doamne si domnisoare. Articole, emisiuni, unele mai reusite, altele, un fel de ghiveci de prost gust. S-a spus o gramada de banalitati, de truisme. Ca de obicei, gandurile mi-au zburat in alte parti, dupa ce mi-am luat portia de actualitate si de plictiseala, totodata. Am vazut cat de obsedate sunt multe femei de trecerea timpului si de ravagiile facute de acesta, cum se straduiesc (supunandu-se uneori la adevarate suplicii) sa mai imblanzeasca aceasta cruda realitate a varstei, a anilor ce se tot adauga, si mi-am amintit de ceva. De relatarea unei tinere scriitoare care s-a dus intr-o vizita la doamna Christinel, vaduva lui Mircea Eliade, pentru ca se documenta asupra operei acestuia. Vizitatoarea povesteste ca a ramas uluita vazand cum gazda ei, care trecuse de optzeci de ani, isi pastrase comportamentul degajat al unei femei cochete si tineretea spirituala. De la ea a invatat ca „o femeie inteligenta, calda si eleganta in toate clipele vietii, este o femeie fara varsta, sau mai precis, ca varsta, pentru o femeie in special, este o notiune absolut fluida”. Depinde de dumneavostra, doamnelor, sa primiti si sa apreciati aceasta invatatura, la randu-va. Pentru ca o sa va fie de mare ajutor.
Carmen Mihalache