Bric-Brac: Gustar

Asta este denumirea populara a lunii august, cand belsugul de fructe si legume te imbie cu o multime de forme, culori, arome. Poti sa-ti satisfaci gusturi chiar destul de diverse si pretentioase fara sa trebuiasca sa scoti prea multi bani, ca oricum am ramas doar cu ceva maruntis. Ne-au luat-o toti inainte si suntem cea mai saraca tara din UE. Doar asa reusim si noi sa ne "afirmam"! Mai suntem pe locuri fruntase si la accidente in trafic, la noi circulandu-se ca la balamuc. Nu trece o zi fara sa mai afli ce grozavii s-au mai intamplat, ce catastrofe au produs tot soiul de inconstienti, de zdruncinati mintal care-si mana bolizii, cuprinsi de turbare. Si cand te gandesti ca au fost si vremuri frumoase, fara mizerie, mitocanie, grobianism, tiganie, rautate, coruptie generalizata, isterie, televiziuni cu stiri si comentarii ce baga spaima-n oameni! Citesc un pasaj dintr-o carte care face o incursiune nostalgica in perioada interbelica dintr-o Romanie prospera, in care mi-ar fi fost drag sa traiesc, daca as fi putut sa-mi aleg locul si timpul vietuirii mele. Autorul descrie o zi insorita de august in Bucuresti, pe Calea Victoriei, care era foarte animata, cu multi oameni, masini, trasuri…"Masinile trec prietenos, printre pietoni. Un domn se plimba relaxat, cu mainile impreunate la spate. Reclamele de pe cladiri evoca naturaletea relatiilor cu strainii: Philips, Chlorodont, Wimpassing… Dar cel mai elocvent ramane peisajul uman.
Nu exista copii ai strazii, spalatori, cersetori, traficanti de valuta. Nu se alearga bezmetic, nu se vorbeste conspirativ, nu se arunca ambalaje pe strada. Asfaltul, fara gropi si crapaturi, este si bine maturat. Pe strazile orasului se afla cetateni ai orasului, nu indivizi declasati. Toti au sufletul usor, lipsiti de griji, toti se bucura de viata cuviincios si calm, in tara lor, toti au infatisare de oameni”. Va vine sa credeti ca e vorba despre Romania, asa cum era ea odinioara? O tara normala, cu oameni care nu aveau de ce sa-si doreasca sa plece unde vad cu ochii (acum, august este luna in care vin acasa, truditi, conationalii nostri care-si castiga existenta printre straini) si nici nu erau indemnati sa o faca, asta fiind o „solutie” tasnita chiar din mintea primului cetatean al patriei. Vaisiamar de noi, daca nu mai incapem in propria noastra tara, unde climatul e tot mai toxic, si viata, in loc sa aiba gust si bucurie, a devenit o corvoada.
Carmen Mihalache