Bric-Brac: Cica este un hormon care…

Ce altceva au de facut cercetatorii decat sa mai descopere cate ceva care sa ne starneasca mirare? Recent, ei au dat de veste ca au depistat inca un hormon in corpul uman. Cu ce credeti ca “se ocupa” acesta? Ei bine, el ii determina pe oameni sa fie mai sociabili si sa vada partile placute la semenii lor. Indivizii care poseda un astfel de hormon minune sunt mai deschisi, prietenosi, agreabili, cooperanti, indatoritori, socializand foarte usor. Asadar, pe langa feromonii aia nastrusnici, responsabili cu activitatea si atractia erotica, iata inca un frate de-al lor pus pe treaba buna. Ducand mai departe isprava cercetatorilor pomeniti mai sus, s-au gasit repede-repejor si niste intreprinzatori care sustin, nici mai mult nici mai putin, ca sunt pe cale de a fabrica un spray ce poate inlocui poznasul hormon. Daca nu l-au si scos cumva pe piata. Oricum, pe la noi n-a ajuns. Si e mare pacat, pentru ca spray-ul respectiv, odata pulverizat, are niste virtuti extraordinare. Cica te face deodata mai bine dispus, in stare de a relationa cu ceilalti la modul agreabil, destins, cordial. Va imaginati cum ar fi sa vezi in jurul tau numai oameni amabili, prietenosi, surazatori? si nu morocanosi, pufnind si trantind mereu, gata sa te insulte, sa te repeada cat colo, de sa-ti piara cheful de orice. M-a amuzat inca un lucru la cele auzite si relatate pana acum. Faptul ca literatura, fictiunea, inspira viata reala. Exista un superb roman a lui P. Süskind, intitulat “Parfumul”, care contine o extraordinara metafora cu mai multe si subtile sensuri. Cartea e un fel de thriller gotic, personajul principal, Grenouille, fiind un tanar urat la chip, ca o broasca (de unde si numele lui), orfan, sarac, neiubit de nimeni. El uceniceste pe langa un vestit parfumier, ii fura mestesugul si toate secretele, visand sa creeze el insusi un parfum nemaipomenit. Si anume, unul care sa-l faca iubit de toti oamenii. In fine, el devine un asasin feroce, vanand numai fete tinere si frumoase, din prospetimea pielii lor extragand o pretioasa esenta care va sta la baza unei licori fantastice, parfumul care atrage iubirea tuturor. Dar, in finalul povestii sumbre, sangeroase, ciudate, Grenouille, care imprastie efluvii speciale, starnind adoratia multimii, este sfasiat de catre aceasta. De unde se vede ca nici prea multa iubire nu-i buna, si ca de la sublim la grotesc, de la vis la cosmar nu-i decat un pas. Sigur ca eu am simplificat aproape nepermis de mult povestea, care e profunda si are multiple semnificatii, implicatii filosofice. Voiam sa spun ca nimic artificial, niciun truc inventat, fie el cu cele mai bune intentii, nu rezolva neputinta unor oameni de a fi placuti, amabili, iubitori, prietenosi, calzi, la modul firesc, sincer. Iar la noi sunt o multime de indivizi posaci, plini de fiere, de ura, biliari hranindu-se sistematic din adversitati. Pe acestia nu-i poate ajuta niciun spray minune. Ei raman incruntati, acri, isterici, vindicativi, vicleni si resentimentari, invidiosi, scandalagii, raspandind o duhoare grea. Care strica si urateste peisajul in care traim cu totii.
Carmen Mihalache