Primii brazi de Craciun si-au facut deja aparitia prin pietele bacauane. Astfel, desi suntem abia la mijlocul lunii decembrie, de vreo trei zile, in spatiul rezervat comerciantilor de sezon din Piata Centrala, cei interesati pot gasi deja pomi de Craciun.
Deocamdata, doar doi comercianti s-au grabit sa-si etaleze oferta din acest an. Unul dintr acestia este Aurelian Bârladeanu, de 38 de ani, care, an de an, se ocupa cu valorificarea brazilor de Craciun. Oferta din acest an consta in brazi (aratosi, ce-i drept), aliniati soldateste in suporti de lemn, adusi tocmai din Ungaria.
„Inainte, am mai lucrat pe la unguri, unde asta faceam: cumparam brazi si-i vindeam pe piata ungara. Acum, am zis sa aduc si in tara, ca sunt frumosi si lumea cere”, imi explica tânarul Aurelian. Spune ca nu câstiga mult la afacerea asta, are adaos de cel mult 30 la suta, la cei 70 de brazi pe care i-a adus anul acesta, dar este multumit. Are la vânzare brazi – unul si unul – parca-s desenati sau din filmele americane. Si pretul e pe masura: intre 100 de lei si 250 de lei bucata, in functie de talie.
Piata de brazi e aproape goala, din când in când, mai trece câte un client ( de regula, pensinari) care intreaba, priveste si pleaca mai departe, murmurnd in barba ca e prea devreme. „Pierzi, câstigi, negustor te numesti. Când e cald, când e rece. N-am emotii, desi e cumva prea devreme. Dar, va zic, pâna pe 23 nu mai am niciunul. Pe toti ii dau”, se incurajeaza Aurelian.
De altfel, la nici cinci minute, apare si primul musteriu care, dupa o târguiala scurta, cumpara un brad de toata frumusetea. „120 de lei – nu e mult, ba mi se pare ca e chiar mai ieftin ca anul trecut. Plus ca arata cum arata, adica iti vine sa faci Sarbatorile, nu?”, intreaba retoric Viorel Serban, clientul cu numarul 1.
Mai departe, o familie – tata si fii – la fel, isi asteapta clientii care par sa nu se ingramadeasca. Pe nea Gheorghe Panaite il stiu din anii trecuti, când, la fel, venea cu brazi de Craciun in piata. E bolnav, cu mai multe operatii pe cord, dar tot vine la târg cu marfa. S-a obisnuit cu asta si nu poate sta locului.
„M-am operat iar in Spania si ma cam doare, dar, trece. Daca vine gerul ala mare, de – 8 grade, nu stau, imi caut si eu de lucru prin casa”, spune batrânul precupet. Il secondeaza cu incredere Florian, unul dintre fii. Sta pe utilajul de impachetat brazi, special adus, ca sa nu mai faca efort asa de mare la ambalat. „Pai, anul trecut, ma durea pieptul la câti brazi am ambalat. Pe bune. Aparatul asta e perfect pentru asta, pentru ca, na, clientul vrea si se simte bine daca i-l pui in plasa speciala”, spune Florian.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
