O lalaim de peste 20 de ani pe doua teme care ard, si la propriu si la figurat: coruptia si evaziunea fiscala. Toate programele electorale, de guvernare, discursurile politicienilor, aliniati de la dreapta la stânga, presedintii de tara, justitia de sus si pâna jos, administratiile locale, diferite comisii ale unor institutii europene, comisari europeni striga, acuza, critica, infiereaza, isi propun eradicarea(!) celor doua flageluri, care macina România si ii golesc visteria.
Nu numai ca nu au fost eradicate (o utopie), dar fenomenul se intinde ca o pecingine netratata, se adânceste, ia amploare, cuprinde tot mai multe domenii, institutii si sfere ale societatii. Milioane si miliarde de lei se plimba prin subteranele economiei, neinregistrate si neimpozitate, sunt statistici, date oficiale publicate, enuntate, te apuca ameteala numai daca le citesti, zeci de persoane sunt retinute, arestate, foarte putine condamnate, procedurile si procesele dureaza ani si ani, niciun leu recuperat. Un leu!
Institutiile statului sunt neputincioase, mereu se plâng ca nu au instrumente, legislatie, oameni competenti si pârghii de stimulare a acestora. In ultimii ani, pe infractiunea de evaziune s-a pliat ca o lipitoare pe un picior frumos de tânara femeie coruptia, materializata in mita, data sau luata. Ambele merg mâna in mâna ca la jocul oltenesc denumit Brâul, in care intra, din mers, alti si alti jucatori, sub privirile celor care nu stiu sa-l danseze, insa il cunosc si, entuziasti, il aplauda: strasnici barbati!
In noile coduri, penal si civil, scrie undeva despre celeritate, pe scurt inseamna grabirea solutionarii de catre instante a cazurilor aflate pe rol. Infractiunile de coruptie, mita si evaziune ar trebui solutionate rapid, in procedura de urgenta, ele se dovedesc, se probeaza cu acte, documente sau flagrante, ce-i trebuie judecatorului sapte ani biblici pentru a da un verdict?
Cautiunea se invoca, dar nu se aplica, invinuitii sunt eliberati pe ochi frumosi, când acei bani ar prinde bine unui buget saracit. O lalaim si ne lamentam ca niste babe la spovedanie: asa a vrut Domnul, in loc sa repunem in drepturi institutiile de control, sa-i dam afara pe incompetenti si sa angajam oameni care stiu si vor sa faca treaba. 5000 de oameni, inregimentati intr-o institutie subordonata Parlamentului, ar putea face lumina in finantele tarii, altfel, Brâul se va juca pe morminte si pamânt pârjolit.
