Bomber Ungureanu

Fotbal, Liga a III-a / La Roman, Sport Club si-a regasit golgheterul-salvator

Acum nicio luna era atacat din toate partile. Tribuna râdea de el, iar jurnalistii turnau venin in cronici. Din golgheterul in vâna, care incânta si promitea in meciurile de pregatire de asta vara nu mai ramasese nimic. Nimic in afara numelui: Bogdan Ungureanu. Dupa ultima infrângere, cea cu Moinestiul, atacantul de 25 de ani a tinut sa aiba o discutie cu ziaristii care-l pusesera la zid. „Poate ca nu am jucat eu foarte bine, dar nici nu cred ca meritam sa fiu tratat in felul acesta”, si-a spus of-ul jucatorul, utilizând- spre lauda sa- un ton politicos si educat. „Suntem oameni si cred ca putem avea oricând o discutie pe tema aceasta, chiar daca vedem fotbalul in mod diferit”, a mai spus Bogdan, care a promis ca va vorbi si pe teren. Vineri, la Roman, a facut-o in modul cel mai convingator, inscriind doua goluri prin care a redevenit Bomber Ungureanu, iar SC a revenit pe linia de plutire.

– Felicitari, Bogdane! Cum a fost la Roman?
– Greu, greu de tot. Nu stiu daca ma credeti, dar la 1-0 pentru ei simteam ca mi-a stat inima de tot. Eram terminat. Ma uitam in jur si parca totul era negru. Cel mai tare imi era ciuda ca luasem din nou un gol de panarama, pe o neatentie a noastra.
– Sa inteleg ca nu mai credeai intr-o revenire a voastra?
– Pentru un scurt moment, m-am gândit ca totul s-a terminat. Apoi, am inceput sa ne imbarbatam unii pe altii, iar faptul ca am egalat destul de repede ne-a dat oxigen. A fost ca o eliberare.
– Golul de 1-1 l-ai marcat tu, din lovitura libera. De obicei, altcineva era insarcinat cu executarea loviturilor din afara careului: Adascalitei, Husein, Cojocaru, atunci când e utilizat. Cum de-ai batut tu de data aceasta?
– M-a vazut domnul Baciu la antrenamente si i-a placut modul in care execut, dar nu a insistat sa bat neaparat eu loviturile in timpul meciurilor. „Care se simte in vâna, ala sa bata!” a fost mesajul dânsului. La faza respectiva care a dus la golul de 1-1, am luat mingea in mâna si i-am spus lui Husein: „Lasa-ma pe mine; presimt ca dau gol”. Si a dat Dumnezeu sa fie gol! Portarul lor a ramas nemiscat, ca la fotografie.
– Daca n-ati fi marcat atunci…
– Nu stiu ce sa zic… Ar fi fost din ce in ce mai greu, mai ales ca Romanul s-a dovedit un adversar redutabil. O echipa buna, artagoasa, care baga materiale. Eu zic ca se cunoaste deja mâna domnului Poenaru, care i-a mobilizat bine pe jucatorii lor.
– Golul de 2-1 a cazut târziu, in minutul 87. Emotii?
– Târziu, dar bine. Au fost si emotii, dar si schimbari bune: Miron, Intuneric… Ce sut a prins si Andrei Intuneric! Executie frumoasa, de trei puncte.
– Ultimul cuvânt l-ai avut tot tu.
– Sut cu stângul si 3-1! Ce sa spun? A fost ziua mea!
– Când ai reusit ultima „dubla” intr-un meci oficial?
– Anul trecut, in liga secunda, pe vremea când jucam la Mangalia. Am batut Farul cu 4-0, iar eu am dat atunci doua goluri. Va spun insa ca cele doua goluri marcate de mine acum la Roman nu ar fi avut absolut nicio valoare, daca n-ar fi câstigat echipa. Ca atacant, e clar ca te bucuri atunci când reusesti sa dai gol, insa daca rezultatul echipei nu este cel dorit, bucuria iti este umbrita.
– Cum v-a motivat noul antrenor, Marius Baciu in saptamâna premergatoare jocului cu Petrotub?
– E tipul de antrenor care stie sa-ti dea incredere, sa-ti ridice moralul. Dom’profesor Marius Baciu ne este ca un frate mai mare, o spun cu toata sinceritatea! Noi ne confruntam cu un blocaj psihic, iar prin aceasta victorie de la Roman, cred ca lucrurile vor intra, in sfârsit, pe un fagas normal.
– Promovarea?
– Lupta nu se anunta usoara, dar daca noi vom juca la adevarata noastra valoare, nu vom avea probleme. Sunt convins ca, in plan individual, suntem peste tot ce e acum in liga a treia. Cu noul antrenor ne vom pune pe picioare si vom arata ca suntem superiori adversarelor si ca echipa. Veti vedea o alta fata a Sport Clubului, va asigur de asta!