In urma cu unsprezece ani, Valerian Salca nu-si inchipuia ca va ajunge vreodata bolnav, cu frigiderul gol si, mai ales, cu sufletul gol, fara speranta. Se simte vinovat ca, iata, vin sarbatorile, iar el nu le pune in farfurie copiilor sai decât bors de cartofi.
„Si acela e pe terminate”, ma lamureste Luca, fiul sau, ridicând ochii din caietul de teme. Vali Salca a lucrat ca veselar, apoi ca pizzer, iar dupa o ucenicie de sase luni era bucatar.
„Invatam repede pentru ca imi placea. Italianul a avut incredere in mine si m-a pus bucatar sef de tura.” Atunci a cunoscut-o pe Carmen, care avea o fetita de sapte luni si fusese parasita de tatal copilului.
Dupa o relatie de trei ani, cam agitata din cauza geloziei, Vali si Carmen au decis sa se casatoreasca, iar in anul urmator s-a nascut Luca. Erau, acum, o familia adevarata, fericita, cu doi copii frumosi si cu planuri mari: „Nu aveam lipsuri, totul era bine, am renovat apartamentul socrilor, cu care locuiam… Am schimbat tot, am pus termopane, am modernizat baia si am inchis balconul. Am cheltuit peste 100 de milioane de lei vechi, dar soacra ma incuraja: «Faceti ca pentru voi faceti»”
Dupa asta a venit nenorocirea. „Sotia mea avea pe brat o alunita care o deranja. Nu a vrut sa mearga la medic, a tratat-o matusa ei, cu leacuri babesti”, povesteste barbatul. Alunita s-a uscat, dar la scurt timp tinerei i-au aparut ganglioni si a inceput sa se simta rau.
„Avea cancer de piele. Am fost la spitalul din Bacau, apoi la Cluj, dar in sase luni s-a dus. A murit pe 17 septembrie, de ziua mea”, spune Vali, acoperindu-si fata cu mâinile.
„A zis sa-mi fac bagajele”
Ranile nu s-au vindecat desi au trecut câtiva ani. Luca avea atunci un an si zece luni. Acum are sapte, iar Georgiana a implinit 11. Singur, dezorientat, cu moralul la pamânt, barbatul a continuat sa munceasca si sa aiba grija de copii.
„Dupa ce a murit am suferit mult, nu ma simteam in stare sa trec peste asta. Aproape un an nu am stiut ce-i cu mine”, marturiseste Vali Salca. Plânge. Nu i-a trecut. Nici relatia cu soacra nu a mai mers.
„Ea a facut repede actele si a luat-o sub tutela ei pe Georgiana, nici nu m-a intrebat. A zis sa-mi fac bagajele si sa plec cu baiatul.”
Nu a avut incotro. A locuit cu chirie, a incercat sa-si refaca viata dar nu a gasit omul potrivit si, dupa aceasta deceptie, a redevenit depresiv. Era un barbat singur, care avea de crescut un copil si care nu reusea sa se vindece sufleteste. Anul trecut, dupa Revelion, Vali Salca s-a imbolnavit grav.
„Am inceput sa slabesc, sa fac febra si tot asa am dus-o. Luam paracetamol, imi trecea o saptamâna, iar imi era rau, iar ma tratam. Eram galben si slab, de abia ma tineam pe picioare.” Intr-o zi, patronii restaurantului l-au trimis acasa, iar noaptea a fost luat cu salvarea.
L-au operat pe cord deschis
Dupa multe investigatii, in Bacau si Iasi, a aflat diagnosticul: endocardita infectioasa. Cauza? O bacterie, probabil, dar mai ales stressul si supararea, i-au spus medicii.
„M-au operat, in iulie, pe cord deschis. Sunt taiat de sus pâna jos, nu pot sa fac efort, nu pot sa ma misc, nu stiu cum ne vom descurca! Nu am luat decât de doua ori banii pe concediul medical. Cica firma nu a platit contributia. Nici nu stiu cât trebuie sa iau. Ei spun ca 75 la suta din salariul minim.”
Acum locuiesc in acelasi bloc cu soacra, primiti de mila intr-un apartament al carui proprietar e plecat din tara. Traiesc din alocatia baiatului, 42 de lei, ajutorul social de 60 de lei si 350 de lei, pensia de urmas a lui Luca.
„Doua luni, cât a fost soacra plecata in Norvegia, fetita a stat la mine si am primit si alocatia ei.” O intreb pe Georgiana daca acum locuieste cu bunica. „Da, dar vin si la tati”, spune ea, desi Vali nu-i este tata. Barbatul se descurca foarte greu. Camara e goala, iar in portofel mai are 16 lei.
„Mai fac un bors de oase, mai iau un tacâm de pui, o fasole, se scuza Vali. Baiatului ii place tare mult fasolea. Acum avem bors de cartofi, o lungim asa…” In ianuarie va merge la control si va fi, probabil, operat din nou. Daca va avea bani. El nu-si doreste decât sa se faca sanatos si sa munceasca, intrebarea e din ce va trai pâna se va insanatosi. „Pentru mine, nu am nevoie de nimic, dar tare as vrea sa nu duca lipsa copiii!”
Acum, când ne apropiem de sarbatoarea Nasterii Domnului, suntem mai generosi si mai atenti la ceea ce se intâmpla cu semenii nostri. De aceea, daca simtiti nevoia sa-l ajutati pe Valerian Salca si pe copiii sai, il puteti contacta la telefonul cu numarul 0740.950.708.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
