Sarbatorile crestine de iarna ce au debutat cu Nasterea Domnului sau Craciunul, se incheie in acest inceput de saptamâna cu Botezul Domnului, Boboteaza sau Epifania.
Dupa ce, timp de o saptamâna, preotii din parohiile bacauane au umblat pe la casele enoriasilor vestind apropierea sarbatorii si lasând in vasele dinainte pregatite câtiva stropi de aghiasma, in ziua de 6 ianuarie credinciosii sunt asteptati la biserica unde, dupa Sfânta Liturghie, preotii vor savârsi slujba Aghiasmei Mari prin care vor sfinti apele.
Crestinii vor lua din Aghiasma Mare, despre care se spune ca are putere sfintitoare si tamaduitoare, o vor duce acasa si, timp de opt zile, vor gusta din ea, pe nemâncate, inainte de anafora. Dupa aceasta perioada, Aghiasma Mare nu se mai bea ci se foloseste doar pentru rugaciunile de sfintire, curatire si de indepartare a lucrarilor potrivnice.
La unele din parohiile bacauane se obisnuieste a se construi o cruce de gheata, in Ajunul Bobotezei, pentru a marca sfintirea apelor. De asemenea, traditia spune ca le este interzis femeilor a mai spala rufe timp de o saptamâna, deoarece toate apele sunt sfintite dupa Boboteaza.
Din pacate, traditionala a devenit si imbrânceala de la sfârsitul slujbei, busculada iscata de graba oamenilor de a primi apa sfintita, ignorând apelurile preotilor la calm si rabdare, mai ales ca, de obicei, este aghiasma pentru toata lumea.
