La Bogdana, pe valea pârului cu acelasi nume, intr-un mirific peisaj moldovenesc, marele logofat Solomon Bârladeanu, impreuna cu sotia sa Ana, incepuse sa zideasca o manastire pe locul numit Sacatura. Zidita dupa modelul Manastirii Putna, Manastirea Bogdana a avut si al doilea ctitor în prsoana mitropolitului Moldovei, Teodosie. Era ziua de 2 august 1670 când a fost facuta sfintirea Manastirii Bogdana cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. De-a lungul timpului, bisericii i s-a adaugat si cel de al doilea hram, „Sfânta Treime”. La acest eveniment au participat mitropolitul Moldovei, Ghedeon, asistat de patriarhul Ierusalimului, Dositei.
La numai 3 zile de la sfintire, ctitorul si-a facut si testamentul, semnat si de cei doi prelati care au participat la eveniment. Dupa asasinarea ctirorului (1678), sotia sa, Ana, avea sa continue lucrarile ce mai erau de facut: terminarea peretilor bisericii de jur imprejur, construirea unei case mari din piatra cu multe incaperi si cu beciuri bune dedesupt. Crescuta parca dintre rondourile de flori multicolore si arbori decorativi „Biserica Mare”, cum i se mai spune, ni se infatiseaza ca o constructie solida, svelta, dominând intreaga manastire, având a se intrece ca inaltime doar cu turnul clopotnita de la poarta. Lacasul de cult al manastirii urmeaza planul in forma de cruce treflata, având absidele laterale in semicerc, la fel si absida decrosata de la altar.
Din punct de vedere stilistic, lacasul se incadreaza in tipul bisericilor moldovenesti de zid, cu plan triconc, care se construiau in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Referindu-se la aceasta minunata constructie, cercetatorul Vasile Dragut consemna în lucrarea Dictionar enciclopedic de arta medievala româneasca: „Biserica manastirii este un armonios monument de plan triconc, cu turla pe naos. Deasupra pridvorului vestic se afla o camera de refugiu prevazuta cu ferestre de tragere. Ansamblul monastic este în mare parte ruinat.”
Biserica medievala a fost construita pe o fundatie de piatra de cariera, iar peretii ziditi din piatra si putina caramida. Acoperisul în sarpanta din cherestea de conifere, iar pentru invelitoare a fost folosita sindrila, batuta pe mai multe rânduri, intr-o tehnica speciala. La nivelul superior al acesteia exista o „tainita”, folosita pentru a ascunde odoarele manastirii in caz de pericol.
La acest loc pastrat in mare secret se ajungea printr-o scara tainica din lemn. Decoratia exterioara era simpa, marcata de un rând de ocnite „oarbe” (fara pictura), amplasate la o mica distanta sub streasina acoperisului. Un brâu ce separa biserica la exterior in doua registre inegale o inconjoara, dându-i parca un plus de stabilitate constructiei.
Un numar de 7 contraforturi dubli, in sectiune patrata, cu „umerii” inclinati si protejati de invelitori, opun rezistenta necesara pastrarii verticalitatii acestei constructii. Ancadramentele de piatra ale ferestrelor, in numar de 7, rotunjite in partea superioara, au ca ornamente chenare sapate in duritatea pietrei, slefuite cu mult rafinament.
Ancadramentul usii de la intrare este dominat in partea superioara de o acolada care se repeta de mai multe ori, ceea ce confera efectul de ritm acestei rafinate sculpturi. Deasupra intrarii in sfântul lacas manastiresc se afla pictata icoana vechiului hram al bisericii, „Pogorarea Sf. Duh”. Tot aici se afla si pisania bisericii care, in urma cutremurului din anul 1739 s-a naruit, iar alta nu a mai fost pusa in locul ei. Mai multe pietre funerare cu inscriptii, ornamente si candele, te intâmpina la intrarea in biserica, printre care si mormântul ctitorului Simion Bârladeanul.
La vremea aceea biserica era lipsita de pictura parietala, peretii fiind impodobiti cu icoane pictate pe lemn. Vechea catapeteasma a bisericii, pictata de catre zugravul Silvan, a fost restaurata in laboratorul zonal de la Suceava si poate fi admirata in toata splendoarea ei la Muzeul de Arta Religioasa de la Borzesti.
Maica stareta Cristofora si arhimandritul Isaia Tugurlan au avut rol covârsitor in repararea Bisericii Mari, dupa cutremurul din anul 1977. In anul 1986 a fost executata picture parietala de catre pictorul Matei Gheorghe.
Prof. dr. Dorinel Ichim, cercetator
