Asezari de jumatate de mileniu
Satenii cred ca “Sfintii Voievozi”, biserica de lemn din Ludasi, are in jur de 500 de ani. Cel mai vechi inscris dateaza, insa, din 1824. Preotii din zona vor sa adune informatii si sa infiinteze un centru spiritual, care sa pastreze istoria acestor locuri.
Unii dintre satenii din Ludasi-Balcani sustin ca bisericuta din lemn a fost ridicata pe la 1500, perioada in care a luat fiinta asezarea. “Eu stiu ca a fost construita când s-au stabilit stramosii nostri in Ludasi, arata Ioan Hagima, 70 de ani. Aici au locuit intâi, apoi s-au raspândit in Frumoasa si Balcani.” Preotul Adrian Cioineag, parohul comunitatii, arata ca e posibil ca asezamântul sa fi fost construit in alta parte si mutat in Ludasi, asa cum s-a intâmplat cu biserica din Cucuieti-Solont, care a fost adusa din “Dealul Crucii”. “Documentatia e foarte saraca, am incercat sa aflu mai multe, dar e destul de greu, marturiseste parintele. Am gasit insemnari care arata ca satul s-a numit intâi Basestii de Sus, pentru a-l deosebi de Basestii de Jos, apoi Gura Ludascului. Lud, in slava, inseamna gâsca. E posibil sa vina de la faptul ca aici, datorita numeroaselor pâraie, oamenii cresteau gâste. Ludasc mai poate insemna si om cu «mintea simpla», de gâsca, fiind derivat tot din «lud», la fel ca zalud.” Pe la 1770, din Gura Ludascului, satul a ajuns sa se numeasca Ludasi. “Vreau sa merg la Mânastirea Bogdana, unde sunt pastrate multe icoane vechi si de unde am putea afla multe lucruri”, arata preotul. Biserica de lemn din Ludasi are un clopot adus din imperiul austro-ungar, in 1824, o icoana valoroasa, “Sf. Haralambie si Modest”, din 1876, si iconostasul original, tot din 1876. “Cred ca la Mânastirea Bogdana am putea gasi icoana «Soborul Sfintilor Mihail si Gavril», despre care am gasit insemnari si care e la fel de veche”, spune parintele Cioineag.
Legende despre secui si nasterea “ludascului”
Biserica de lemn din Ludasi a fost renovata in 1956. Cei care au vrut sa o intareasca au acoperit vechile grinzi de lemn cu scândurele, iar pe acestea le-au vopsit in gri. Se crede ca sub acest invelis protector se afla bârnele originale. De altfel, biserica avea, la inceput, jumatate din suprafata actuala. La renovare, a fost prelungita si s-a construit clopotnita actuala. Se stie ca, pe la 1517, secuii au dat foc la case si biserici, prin urmare, “Sfintii Voievozi” nu poate fi anterioara acestei perioade. Au incercat sa afle mai multe despre trecutul zonei prof. Vasile Tepes, care a predat la Scoala Frumoasa, si regretatul Constantin Marian, profesor la Scoala Tarâta. Din pacate, informatiile sunt destul de confuze. “Ne-am pus in gând, noi, preotii din zona, sa infiintam un centru cultural. Vom incerca sa strângem date privind trecutul acestor biserici si sa le prezentam publicului”, afirma Adrian Cioineag. “In Balcani, mai sunt doua biserici vechi, arata Vasile Rata, primarul comunei. E vorba de Biserica de lemn «Sfântul Nicolae» din Marginea, construita în 1789, si Biserica din zidarie de piatra si caramida «Nasterea Sfântului Ioan Botezatorul» Schitu Frumoasa, din 1812.” Centrul spiritual ar functiona prin efortul preotilor din Balcani, Pârjol, Ardeoani, Solont. “E o zona care are un istoric bogat, care ar fi pacat sa se piarda, sustine parintele Adrian Cioineag. Trebuie descoperit, acum, cât inca mai gasim izvoare, valorificat si transmis mai departe.”
Silvia Patrascanu
