125 de ani de la înfiinţarea primei biblioteci publice
– Mai sunt doar câteva zile până la împlinirea a 125 de ani de la înfiinţarea primei biblioteci publice din Bacău, în imobilul unde funcţiona şi Primăria. De altfel, actul de „naştere” este semnat de primarul Gheorghe Sturza, care se numără printre primii donatori de carte, astfel că instituţia pleacă la drum cu 2000 de volume. De atunci, în jurul acestei clădiri (construită în anul 1774), şi a instituţiei nou înfiinţate, gravitează viaţa culturală a oraşului. Biserica, Şcoala, Biblioteca, Teatrul, Muzeul, sunt cele cinci izvoare ale spiritualităţii unei comunităţi. Acum, după un secol şi ceva, în era tehnologiei, a calculatorului şi internetului, îşi mai îndeplineşte biblioteca rolul ei iniţial?
– Înainte de a răspunde întrebării, aș vrea să precizez că biblioteca publică din Bacău a fost înființată, într-adevăr, la 27 iunie 1893, de Societatea „Cultura”, avându-l în frunte pe primarul de atunci, Gheorghe Sturza, un om cu viziune, care a înțeles importanța cărții și cât de necesară era o bibliotecă. În demersul de înființare a bibliotecii nu a fost însă singur, stându-i alături profesori, avocați, preoți, comercianți, ofițeri etc. Acest efort întemeietor a fost unul colectiv, motiv pentru care se cuvinte să facem o reverență în fața acestor notabilități, care și-au pus activitatea în slujba comunității. Revenind la întrebare, trebuie spus că actuala echipă a bibliotecii încearcă să ducă mai departe această tradiție, care ne onorează și ne obligă, fiindcă Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” este cea mai veche instituție de cultură din Bacău. Avem, și din acest motiv, datoria de a fi mai departe în serviciul comunității, oferind nu doar cărți spre consultare și împrumut, ci și alte servicii, adaptate nevoilor și cerințelor actuale ale utilizatorilor noștri. De aceea, biblioteca nu poate rămâne la rolul asumat inițial, ci încearcă să își diversifice oferta, cum spune clișeul, pentru că trebuie să fim o instituție vie, un centru cultural flexibil, care organizează evenimente culturale, educaționale și artistice. Tocmai din acest motiv, am derulat în ultima perioadă (și vom continua în această direcție), conferințe, lansări de carte, dezbateri, vernisaje, festivaluri, workshop-uri etc.
– Dincolo de statistici, care spun, la un moment dat, cu plusuri şi minusuri, întâmplările din biblioteca judeţeană, cum reacţionaţi în faţa cifrelor şi a procentelor? Ce înseamnă ele pentru directorul Adrian Jicu?
– Reacționez ca un om cu formație umanistă (după un liceu de mate-fizică), fiind conștient că statisticile au rolul lor, dar și de faptul că dau o imagine parțială, uneori seacă, a realității. Cifrele ne pot indica anumite aspecte, de care trebuie să ținem seama, însă mă interesează mai mult spiritul viu al bibliotecii, ceea ce însemnăm noi pentru băcăuani. Îmi vine în minte o vorbă a regelui Ferdinand I, care spunea că nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește înlăuntru. Parafrazând, aș zice că nu statisticile fac o bibliotecă, ci spiritul ei. De aceea, este foarte important să devenim, cum se spune în limbajul de specialitate, o „bibliotecă relațională”, nu una „tranzacțională”, adică să fim atractivi, să oferim băcăuanilor ceea ce ei caută, îndeplinindu-ne totodată misiunea asumată prin Legea Bibliotecilor.
– Să încercăm o radiografie, o scanare dacă vreţi, a Bibliotecii Judeţene. Ce oferă ea comunităţii?
– Etimologic, termenul „bibliotecă” vine din limba greacă, unde însemna depozit de cărți. Așa că oferim cititorilor cărți. Le stăm la dispoziție cu peste 420.000 de volume în format clasic, tipărit, fie că e vorba de cărți vechi (de patrimoniu) sau de cele mai recente apariții editoriale, pe care le achiziționăm în funcție de relevanța lor, dar și de cererea utilizatorilor. Ele pot fi consultate acasă, la sala de lectură sau de patrimoniu, la secțiile de artă și de copii sau la filialele Ștefan cel Mare, CFR sau Bicaz. Pe lângă cărți, cei interesați pot găsi publicații (ziare și reviste – peste 100 de titluri), viniluri, CD-uri audio, cărți în format electronic etc. Le oferim însă și altceva: un mediu prielnic pentru lectură, pentru întâlniri și dezbateri, pentru evadări din cotidian. Pentru cei mai fideli cititori biblioteca este a doua casă. Sunt oameni care au permis din anii 60 și frecventează sălile instituției săptămânal.
– În ultimii ani, biblioteca nu mai este doar un serviciu de împrumut de carte şi lectură la sediu. Ce cuprinde noul concept al unei biblioteci moderne?
– Așa cum am anticipat mai sus, noul concept de bibliotecă presupune flexibilitate. Presupune să ne deschidem către comunitate, prin formule noi, prin care să facem față concurenței Internetului. Tocmai de aceea, am demarat câteva activități neconvenționale, cum ar fi Cartea în hamac, Biblioteca de vacanță, am realizat un nou site (www.bjbacau.ro), unde cititorii pot căuta informații mult mai ușor, avem o pagină de Facebook (Biblioteca Județeană „C. Sturdza” Bacău), prin care promovăm, într-o manieră interactivă, programele și proiectele culturale pe care le derulăm. Am demarat, recent, activitatea de digitizare, care va oferi acces mai ușor la cărțile de patrimoniu și la manuscrisele pe care le deținem.
– Ce alte activităţi organizează biblioteca judeţeană pentru a atrage cititorii, copii, tineri sau maturi?
– Așa cum știți, nu e deloc ușor să-i atragi pe cei tineri spre carte. Asta o spune nu directorul bibliotecii. O spune părintele și profesorul de limba și literatura română din mine, care se lovește de aceste chestiuni frecvent. Dacă odinioară cartea era una dintre puținele forme de evadare din comunism și o „marfă” foarte căutată, astăzi concurăm cu laptopul, cu telefonul mobil și cu alte device-uri. De aceea ținem aproape de școală, prin programul Biblioteca și școala, întrucât familia și profesorii sunt foarte importanți în a forma gustul pentru lectură al elevilor. Avem numeroase activități cu copii de toate vârstele, cu adolescenți și chiar cu maturi, pe care încercăm să-i atragem, cu dramatizări, concursuri interactive, programe alternative etc.
– O bibliotecă trăieşte şi prin personalul dedicat acestei profesii. Vorbiţi-ne despre „oamenii cărţilor”. Constantin Dram spunea, la Conferinţa Internaţională a Bibliotecilor, care s-a desfăşurat în Bacău, că „bibliotecarul este cel mai înalt demnitar al cărţilor”, iar Hermina Anghelescu (profesor universitar de biblioteconomie la Wayne State University Detroit) preciza că „în SUA nimeni nu este mai puternic decât biblioteca şi bibliotecarul”. Sunt cuvinte frumoase, însă mult prea frumoase pentru realităţile României…
– Din păcate, aveți dreptate, căci, de la vorbe la fapte, e cale lungă. În societatea românească valorile sunt, după cum știm, răsturnate, și nu doar bibliotecarii, ci și profesorii sau medicii nu se bucură de recunoașterea normală ca în Occident. Așa că e greu… Mai ales că am găsit, la preluarea bibliotecii, oameni demotivați, aproape rușinați de profesia lor. Din fericire, unii dintre ei sunt oameni de calitate și, treptat, am reușit să (ne) schimbăm această percepție păguboasă. Am spus-o și o repet: noi suntem singurii care putem arăta dacă suntem sau nu importanți, dacă merităm sau nu să contăm în comunitate. Iar asta nu se face cu vorbe sau cu sloganuri, ci numai prin fapte. Cred că activitățile din ultima vreme vorbesc prin ele însele despre noi. Poate nu întâmplător, Florin Piersic, invitatul de onoare de la Conferința Națională a Bibliotecarilor (pe care am organzat-o la Bacău, în luna mai a acestui an), și-a încheiat recitalul invitând publicul să i se adreseze cu apelativul „bibliotecarul Florin”. Venind din partea unui asemenea artist, această afirmație este un elogiu care, pentru noi, bibliotecarii, înseamnă, simbolic, foarte mult. Însăși organizarea acestei conferințe naționale (e singura dată după 1989 când ea s-a ținut în Bacău) a fost gândită tocmai pentru a consolida poziția instituției la nivel național. Mai e mult până departe, însă nu se pot face minuni peste noapte. Sunt convins că vom reuși, cu răbdare și perseverență, să facem ceea ce avem de făcut pentru comunitatea băcăuană, care are așteptări îndreptățite.
– Care este, domnule director, viitorul bibliotecilor publice? Le închidem (cum se întâmplă acum în mediul rural), le înlocuim cu altceva sau le transformăm?
– Cum nu am darul profeției, nu vă pot răspunde la această întrebare. Pot spune doar că Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” va face tot posibilul să rămână implicată în viața cetății, pentru că numai așa ne putem justifica existența. Ceea ce înseamnă că suntem obligați să ne transformăm din mers. Altfel, vom fi condamnați la uitare, ceea ce nu trebuie să se întâmple, fiindcă, așa cum arăta Alberto Manguel, în volumul Biblioteca nopții, bibliotecile au memorie, spre deosebire de Internet, care dă iluzia cunoașterii.
Și pentru că suntem la capitolul ce avem de făcut, avem multe: de construit un sediu modern, achiziții de carte pentru toate gusturile, digitizare, schimbare de atitudine, studierea memoriei locului, promovarea personalităților, tipărire de carte etc. E o datorie față de noi îmnșine și față de orașul în care trăim. Pentru că trebuie să reușim să ne dovedim vrednici de a duce mai departe moștenirea spirituală a celor de dinainte pentru cei care vor veni.
– Am lăsat pentru final întrebarea ce pregătiți pentru băcăuani la împlinirea a 125 de ani de bibliotecă?
– Profit de ocazie pentru a-i invita pe toți băcăuanii la Zilele Bibliotecii (27-28 iunie), pentru a sărbători împreună cei 125 de ani de bibliotecă publică. Le-am pregătit, cu ajutorul unor instituții și oameni implicați, câteva evenimente de substanță, cu invitați speciali: 125 de ani de bibliotecă publică în Bacău, Gala Bibliotecii, Arc peste timp și Muzica Bibliotecii. Vor fi două conferințe, susținute de Ana Blandiana și de Constantin Călin, un recital fado al Cristinei Dăscălescu, comunicări științifice, lansări de carte și un concert special, pe care Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău îl oferă comunității, prin generozitatea maestrului Ovidiu Bălan și a domnului director Pavel Ionescu. Programul detaliat îl găsiți în cotidianul „Deșteptarea”, dar și pe pagina de internet a bibliotecii www.bjbacau.ro. Menționez că intrarea la toate aceste evenimente este liberă, în limita locurilor disponibile, cu excepția concertului de la filarmonică, unde accesul se va face pe bază de invitație, care poate fi obținută de la secretariatul bibliotecii.
Istoria în date a Bibliotecii „Costache Sturdza”
1893, 27 iunie: Societatea „Cultura”, sub conducerea primarului G. Sturza, înființează prima bibliotecă publică din Bacău, care va primi numele tatălui său, Costache Sturza (cel mai important donator de carte la acel moment).
1893-1911: Biblioteca publică își are sediul în clădirea Primăriei (fosta Casă Morțun).
1893-1900: Primul bibliotecar este registratorul-arhivar Neculai Paraschiv.
1894, 22 decembrie: Primarul Costache Radu aprobă primul împrumut de carte acasă, beneficiar fiind profesorul de istorie Vasile I. Botezatu, de la Gimnaziul „Principele Ferdinand”.
1919: A luat ființă biblioteca societății culturale Casa de Sfat și Citire Vasile Alecsandri, care a preluat fondul de carte al bibliotecii de la Primărie și funcțiile unei biblioteci publice, numindu-l ca bibliotecar pe Gh. D. Ambrosie.
1950, 18 iunie: A avut loc inaugurarea Bibliotecii Publice a Comitetului Provizoriu Orășenesc Bacău, organizată în două camere închiriate ale unui imobil (într-o clădire de pe strada Nicolae Bălcescu – actualmente Hotelul „Decebal”), cu un fond de 3140 volume.
1952: Se înființează sala de lectură.
1955: Se înființează secția pentru copii.
1956: Se înființează secția audio-video.
1960, mai: Biblioteca Centrală Regională Bacău se mută în sediul de pe 6 Martie/Ioniță Sandu Sturdza (Casa Morțun, fosta Primărie), devenind proprietara clădirii.
1974, martie: Biblioteca trece în subordine județeană, devenind Biblioteca Județeană Bacău.
1977, 4 martie: Din cauza cutremurului, splendidul tavan ornamentat în galben-auriu al sălii de lectură (fostul salon al Casei Morțun) se prăbușește, nemaiputând fi refăcut.
1982 – 1987: Se deschid Filialele Republicii, Miorița,
Ștefan cel Mare.
1993, iunie: Biblioteca sărbătorește un secol de lectură publică găzduind o suită de manifestări culturale, printre care și editarea unei cărți privind istoricul instituției: Biblioteca Publică din Bacău. Centenar 1893 – 1993, de Marilena Donea, Ioan-Lazăr Paraschiv și Radu Stoian.
2004, 30 aprilie: Printr-o decizie a Consiliului Judeţean, Biblioteca Județeană „C. Sturdza” este mutată, pentru un an, în clădirea care aparţine Complexului Muzeal „Ion Borcea”, însă provizoratul continuă şi astăzi.
2011, 12 septembrie: Secțiile de copii și de artă sunt mutate în clădirea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”.
2018, 27 iunie: Biblioteca Județeană „Costache Sturdza”, cea mai veche instituție de cultură din Bacău, împlinește 125 de ani de la înființare.
Directori ai bibliotecii în cei 125 de ani
1893: Gheorghe Sturdza – primar și fondator; 1956-1958 Gheorghe Bordeianu;1958-1958 Stelian Toma; 1958-1960 Interimat;1960-1960 Alexandru Murgu; 1961-1966 Ion Micu; 1966-1966 Ion Crăciun; 1966-1982 Radu Stoian; 1982-1989 Varvara Alexescu; 1989-2000 Ecaterina Țurcanu; 2000-2003 Viorel Savin; 2003-2007 Silvia Tomescu; 2007-2015 Gabriela Muraru; 2015-2016 Interimat; 2017- Adrian Jicu.
——————————–
. Comori ale bibliotecii: Iliada şi Odiseea – Homer (1540), Cazania Lui Varlaam (1643).
. Unităţi bibliografice – 645.157 bucăţi.
. S-au eliberat, pe parcursul anilor 30.164 permise utilizatori.
. Cel mai “fidel” utilizator – prof. Liviu Chiscop (din anul 1962).
——————————————
