Multă lume a înțeles pe dos avertismentul de duminică al președintelui sârb Alexandar Vucic. Acesta anunțase că trupele kosovare vor ataca la miezul nopții sârbii, referindu-se la sârbii din Kosovo; multă lume a înțeles că albanezii vor atacă Serbia.
De fapt, așa cum a și avertizat președintele sârb, în zona de nord a provinciei, locuită majoritar de sârbi, au sosit unitățile speciale albaneze ROSU dar și forțe de poliție locale. Cum am mai spus, kosovarii încearcă să forțeze sârbii să accepte documente de identitate și numere de înmatriculare RKS – Republic of Kosovo, ceea ce sârbii nu vor. De fapt, Belgradul consideră că forțarea sârbilor să accepte acte ale republicii nerecunoscute oficial este o încercare de epurare etnică, practic, prin măsuri administrative kosovarii încearcă să forțeze sârbii să plece în Serbia, eliberând teritoriul pentru etnicii albanezi.
Conflictul din zonă este alimentat de SUA și Marea Britanie din două motive. În primul rând, Serbia este un aliat al Rusiei, care a refuzat să aplice sancțiuni și care, în continuare, este singura țară europeană care mai are zboruri către Moscova. În al doilea rând, un conflict în Balcani în care ar fi implicată Serbia, ar crea probleme Rusiei, nevoite să se împartă pe două fronturi. Interesant este un sondaj publicat recent care are o concluzie interesantă: sârbii nu-s înnebuniți după Rusia, dar urăsc din tot sufletul NATO. Astfel, doar 24% din repondenți au afirmat că principalul garant politic și partener al Serbiei al trebui să fie Rusia, în vreme ce 21% au indicat UE – Germania și 10% țările balcanice. Doar 4,3 % din sârbi ar susține aderarea la NATO în vreme ce 88% se pronunță împotriva. Circa 36,2% din sârbi susțin aderarea la UE dar dacă prețul pentru aderare este recunoașterea Kosovo ca stat independent, 82,2% resping ideea de a intra în Uniunea Europeană.
Se fac în continuare presiuni politice atât din partea UE cât și a SUA sau UK pentru că Serbia să devină „mai europeană”, acest lucru însemnând să renunțe la legăturile cu Rusia. Luna de zile câștigată de Vucic poate fi o gură de oxigen în așteptarea veștilor din Ucraina. Este clar că, dacă autoritățile din Kosovo vor începe din nou să pună presiune pe sârbi, vor izbucni conflicte iar Serbia va trebui să intervină. Cifrele sunt de partea Belgradului, dar în Kosovo sunt și circa 3.700 de militari KFOR, din țări NATO. Dacă aceștia decid să intervină militar împotriva trupelor sârbești (deși nu au intervenit niciodată să-i protejeze pe sârbi de atacurile albanezilor), iar sârbii vor trage în ei, NATO va avea motiv să intervină din nou.
